Primele taxe locale ale noului consiliu sunt stabilite în primăvara lui 1992: 1.000 de lei pe metru pătrat pe lună pentru comerțul stradal (HCL 9/1992), 250 de lei pe metru pătrat pentru terase, la propunerea lui Tiberiu Laza Kozma, care găsise prea mică suma din proiect (HCL 13/1992), și o taxă pe autoturisme pentru întreținerea drumurilor; primarul Marian Toniuc arăta atunci că în oraș erau circa 9.500 de autoturisme și doar 7.300 de locuri de parcare (HCL 15/1992). În 1993 se reduce cu o treime impozitul taximetriștilor (HCL 11/1993), persoanele cu handicap sunt scutite de taxa auto (HCL 22/1993) și apar taxele speciale pentru grupurile sanitare publice, parcările cu plată și staționarea neregulamentară (HCL 39, 40 și 42/1993). După Legea nr. 27/1994 a impozitelor și taxelor locale, consiliul adoptă, după o dezbatere amplă, prima hotărâre generală privind taxele locale (HCL 63/1994).
Din 1997 nivelul impozitelor și taxelor se stabilește în fiecare an, cu indexări pentru inflație. Între 1998 și 2003 consiliul decide și asupra cererilor individuale de scutire sau de eșalonare: în septembrie 2000 respinge într-o singură ședință cererile a opt bistrițeni, iar în 2002 eșalonează datoriile de peste 3,2 miliarde de lei vechi ale societății Mopal (HCL 151/2002). Din 2003 taxele speciale au hotărârea lor anuală separată, iar consiliul introduce facilități pentru proprietarii care își repară clădirile (HCL 206/2003); urmează, an de an, măsuri de stimulare a încasării, prin scutirea de majorări a celor care își plătesc datoriile. În 2007 asociația patronală din turism cere ca taxa hotelieră să fie de 2%, nu de 4% (HCL 95/2007).
Pentru 2010, 2011 și 2012 impozitele rămân nemajorate, iar pentru 2013 executivul propune o creștere de 10% la clădiri și terenuri (HCL 151/2012). Din 2011 proprietarii din blocurile reabilitate termic sunt scutiți de impozitul pe locuință (HCL 15/2011, 212/2011, 170/2015), iar plata online cu cardul e reglementată prin Sistemul național electronic de plată (HCL 130/2011). Între 2009 și 2013 firmele cu datorii restante beneficiază de scheme de ajutor de minimis. Pe 23 decembrie 2015, taxele pentru 2016 nu trec: proiectul strânge 10 voturi „pentru”, când erau necesare 11; ele sunt adoptate șase zile mai târziu (HCL 190/2015, 12 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” și 6 abțineri), iar plângerea prealabilă a Asociației Bistrița Civică împotriva hotărârii e respinsă în martie 2016. În 2017 un proiect de reducere a impozitului pe clădiri, fără aviz de legalitate, e respins, iar în 2018 și 2019 taxele sunt aprobate încă din aprilie pentru anul următor, cu obiecțiile secretarului municipiului privind transparența decizională (HCL 59/2018, 73/2019).
În pandemie, consiliul acordă facilitățile fiscale prevăzute de OUG nr. 69/2020 (HCL 105/2020) și reduce impozitul pe clădirile nerezidențiale ale firmelor afectate (HCL 155/2020); tot în 2020 dispare taxa specială pentru căsătoriile oficiate sâmbăta, din 1993 (HCL 100/2020), iar în 2021 sunt stabilite tarifele patinoarului sintetic (HCL 176/2021). În decembrie 2023, primarul Ioan Turc explică faptul că impozitele pe 2024 nu sunt majorate, ci doar indexate cu inflația, cum cere legea; grupul PSD anunță că nu participă la vot, iar hotărârea trece cu 16 voturi (HCL 235/2023). Taxele pe 2025 sunt adoptate cu toate cele 21 de voturi, deși unii consilieri critică majorările (HCL 242/2024).
Hotărârea privind impozitele pe 2026, adoptată în decembrie 2025 cu 18 voturi „pentru” și unul „împotrivă” (HCL 302/2025), e contestată de 48 de cetățeni prin plângeri prealabile, pe care consiliul le respinge în ianuarie 2026, cu 19 voturi „pentru” și unul „împotrivă”. În martie 2026 se aprobă regulamentul de majorare a impozitului pe clădirile și terenurile neîngrijite din Centrul istoric (HCL 35/2026, 14 voturi „pentru” și 4 abțineri).