Cerșetorii apar în consiliu încă din noiembrie 1992, când Ovidiu Zăpârțan cere să se găsească o soluție pentru ei, eventual internarea copiilor la Casa de copii și a bătrânilor la Căminul de bătrâni; tot el semnalează, în iunie 1993, oamenii fără ocupație din fața caselor de schimb valutar, iar în mai 1994 se cere intervenția poliției pentru eliberarea trotuarului din Piața Decebal, unde se joacă alba-neagra. Prima hotărâre vine în iulie 1996, la cererea poliției, care voia un instrument de combatere a cerșetoriei: un program de măsuri adoptat după o dezbatere lungă, în care unii consilieri ar fi vrut întâi investigații (HCL 15/1996). Prefectura constată că hotărârea dădea sarcini poliției, care nu e subordonată consiliului, iar în august articolele sunt rectificate. În aceeași ședință, la ajutorul social, Tiberiu Tălmaciu vorbește de beneficiarii care „se ocupă cu bișniță și contrabandă” (HCL 24/1996).
În octombrie 2008 poliția trimite o adresă despre cerșetoria din oraș, iar direcția de servicii sociale o informare despre persoanele care apelează la mila publică; în decembrie, consiliul aprobă, cu toate cele 19 voturi, un plan de măsuri și un grup de lucru în care intră Protopopiatul ortodox, Inspectoratul școlar, Jandarmeria, Protecția copilului, poliția și Poliția comunitară (HCL 218/2008). O lună mai târziu, un consilier se plânge că, de la hotărâre, cerșetorii „s-au înmulțit”. În decembrie 2010, la inițiativa consilierilor PSD și după o consultare publică la care au venit peste 100 de persoane, consiliul interzice în oraș comerțul cu „etnobotanice” și alte substanțe psihoactive, cu 20 de voturi „pentru” și o abținere (HCL 226/2010).
Între 2013 și 2021 tema revine mai ales la interpelări: boschetarii din clădirile AJOFM din spatele Casei de pensii, cerșetorii de la blocuri și de pe pietonal înainte de Nunta Zamfirei, cei veniți din alte orașe (2017), cerșetorii „cu punga de aurolac” de lângă școli, aurolacii din zona Parcului municipal și a străzilor Alba Iulia, Odobescu și Titulescu (2018). În 2017 primarul răspunde că substanța pe care o inhalează aurolacii nu e interzisă, iar în septembrie 2019 o mamă ai cărei copii fuseseră agresați de aurolaci lângă un loc de joacă de pe strada Andrei Mureșanu cere, printr-o petiție, sancționarea consumului în public și un centru de reabilitare. În 2021, consilierii reamintesc promisiunea din campanie de a eradica cerșetoria în trei luni.
În februarie 2022 consiliul finanțează programul pilot „O masă caldă” pentru comunitatea de pe strada Valea Stegii, ca să reducă cerșetoria și abandonul școlar (HCL 58/2022, 19 voturi). Un proiect al consilierilor PSD pentru o comisie de analiză a consumului de droguri, cerut și la Diverse în iulie, ajunge pe ordinea de zi în august, când comisia mixtă e constituită cu toate cele 20 de voturi (HCL 192/2022); iar la reorganizarea Direcției de asistență socială, în mai 2023, se înființează un compartiment de intervenție stradală și combatere a cerșetoriei (HCL 97/2023).
În decembrie 2024 consiliul își dă acordul de principiu ca un teren al municipiului să treacă la Consiliul Județean pentru Centrul regional de reabilitare a minorilor cu adicții (16 voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 3 abțineri); un consilier susține centrul, dar crede că locul ales e nepotrivit. În martie 2026, la planul serviciilor sociale, Georgeta Dobraniș propune un proiect pentru copiii care cerșesc prin parcările orașului (HCL 40/2026), iar în ianuarie 2026 ridicase și problema drogurilor de pe strada Dragoș Vodă.