Primul credit discutat în consiliu nu e al primăriei, ci al Regiei de apă și canal: în iulie 1993, cererea RAGC de a contracta credite pentru un utilaj ajunge cu o zi înainte de ședință și trece fără aviz de comision, cu 15 voturi „pentru” și 3 „împotrivă”, după ce unii consilieri ar fi vrut banii pentru apa din Unirea sau pentru canalizare (HCL 44/1993). La 27 iulie 1995, municipiul își contractează primul împrumut bancar: 100 de milioane de lei pentru investiții în piețele agroalimentare, la propunerea primarului Marian Toniuc. Legea cerea consultarea cetățenilor la contractarea împrumuturilor; consiliul scoate articolul care supunea hotărârea aprobării locuitorilor (18 voturi „pentru” și o abținere) și aprobă împrumutul în unanimitate, garantat cu veniturile din piețe (HCL 63/1995).
Între 1999 și 2002 consiliul garantează împrumuturile societății de termoficare Proditerm: pentru păcura din iarna 1999–2000 (HCL 96/1999) și pentru modernizarea Uzinei termice, între care unul de 2,7 milioane de euro (HCL 173/2001 și 76/2002). În decembrie 2000 se plătește un studiu al capacității de plată a municipiului, pentru un program de investiții din credite externe pe 2001–2015 (HCL 182/2000). Urmează obligațiunile municipale: o primă emisiune, în decembrie 2002, pentru utilitățile ansamblului de locuințe din strada Subcetate și din zona Drumul Cetății, inclusiv fosta Fabrică de Textile (HCL 172/2002), cu intermediarul ales prin cerere de ofertă (HCL 11/2003), și a doua, în iulie 2004, pentru modernizarea unor străzi (HCL 106/2004, modificată în 2004 și 2005).
În martie 2006 consiliul aprobă, cu toate cele 20 de voturi, un „montaj financiar” credit–obligațiuni de 35 de milioane de lei, pe cel mult 25 de ani (HCL 53/2006). Un an mai târziu, banii pentru locuințele sociale din acest credit sunt tăiați, pentru că modernizarea celor 32 de străzi costă, după proiectele tehnice, cu peste 100 de miliarde de lei vechi mai mult decât se estimase; consilierul Andrei Rusu vorbește de o gestionare necorespunzătoare, iar hotărârea trece cu 15 voturi „pentru” și 4 abțineri (HCL 118/2007). O nouă modificare e amânată în ianuarie 2008 și retrasă în februarie. Din 2008 o persoană din serviciul de buget ține Registrul datoriei publice locale (HCL 106/2008).
În februarie 2012, cu veniturile proprii în scădere după preluarea marilor contribuabili la nivel central și reducerea cotei din impozitul pe venit lăsate primăriilor de la 47% la 41,75%, consiliul aprobă un credit bancar „revolving” de cel mult 40 de milioane de lei, din care 21,35 milioane pentru pârtia de schi de la Unirea și 14 milioane pentru Parcul industrial Bistrița Sud (HCL 11/2012, 13 voturi „pentru” și 8 abțineri). Lista obiectivelor și durata creditului se schimbă în 2012, 2013 și 2015 (HCL 84/2012, 35/2013, 115/2015). În 2011 și 2013 municipiul semnează și contractul de asistență cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru proiectul Aquabis (HCL 222/2011, 55/2013).
În noiembrie 2018 se contractează un împrumut de 7.370.133 lei în baza OG nr. 8/2018; propunerea lui Ioan Peteleu de a-l scurta de la 10 la 5 ani nu trece (HCL 206/2018). Din 2019, creditele servesc cofinanțării proiectelor europene: cel mult 49 de milioane de lei în mai 2019 (HCL 97/2019, 13 voturi „pentru”, 5 „împotrivă” și 2 abțineri) — Peteleu cere 60 de milioane, cu bani pentru canalizarea de pe Mihai Viteazu și apa din Slătinița, dar primarul Ovidiu Teodor Crețu răspunde că se poate împrumuta doar pentru cofinanțarea fondurilor europene —, apoi 9.476.463 de lei în ianuarie 2020 (HCL 20/2020), cu un contract încheiat cu Banca Transilvania, suplimentat cu 25.136.816 lei în ianuarie 2021 (HCL 13/2021). „Nu împrumuturile reprezintă o problemă, ci destinația acestora”, spune atunci primarul Ioan Turc.
În octombrie 2021 consiliul aprobă cel mai mare credit de până atunci, de cel mult 100 de milioane de lei pe 15 ani, pentru investiții publice de interes local (HCL 161/2021, 16 voturi „pentru” și 4 abțineri); lista lui de obiective e modificată aproape în fiecare an, până în 2026. Pentru cofinanțarea proiectelor europene se adaugă 14,69 milioane de lei în aprilie 2022 (HCL 95/2022) și cel mult 81 de milioane în decembrie 2022 (HCL 296/2022). În martie 2026 se prelungește perioada de tragere a creditului contractat de la Banca Comercială Română în aprilie 2022 (HCL 38/2026), iar la 23 aprilie 2026 consiliul aprobă o nouă finanțare, de cel mult 150 de milioane de lei pe 13 ani, pentru proiectele cu fonduri europene (HCL 47/2026, 18 voturi „pentru” și o abținere), modificată în septembrie (HCL 165/2026).