Primul punct al ordinii de zi; proiectul, cu 24 de articole, revenea în dezbatere după ce, în ședința din 29 noiembrie 1999, consiliul îl respinsese la vot nominal, respingere consemnată în Hotărârea nr. 119/29.11.1999. Domnul primar Pavel Popescu a arătat că, proiectul nefiind acceptat în noiembrie, sesizase Prefectura județului Bistrița-Năsăud, iar prefectul transmisese la 7 decembrie 1999, după ședința comisiei de buget, o adresă — nr. VI/6637 și 666, înregistrată la Primărie sub nr. 22504/08.12.1999, al doilea punct al completării ordinii de zi — în care socotea nelegală hotărârea de respingere și, în temeiul art. 111 alin. 1 și 2 din Legea nr. 69/1991, republicată, cerea consiliului să o anuleze și să comunice măsurile până la 18.12.1999, altfel urmând să o atace la Tribunalul Bistrița-Năsăud, în contencios administrativ. Primarul a respins ce scrisese presa locală — că ar fi vrut el să indexeze impozitele și că i-ar fi amenințat pe consilieri — și le-a cerut să reanalizeze proiectul. Domnul consilier Țintean Ioan a arătat că proiectul fusese respins de comisia de buget, condusă în absența lui de domnul consilier David Mircea, cu 6 voturi „împotrivă” din 6 membri prezenți, iar domnul consilier Chereji Florin Adrian (trecut doar „Chereji”), că în comisia juridică fusese respins cu 3 voturi „împotrivă” și unul „pentru”, comisia votând pentru menținerea Hotărârii nr. 98/27.10.1999.

Domnul consilier Cotuțiu Viorel a întrebat dacă prefectul se sesizase singur sau fusese sesizat de executiv — din câte știa el, executivul ceruse ajutorul prefectului —, a socotit acest lucru incorect și și-a menținut opoziția față de indexare. Domnișoara secretar Mica Oprea a arătat că, la 29.11.1999, comunicase hotărârile Prefecturii pentru controlul de legalitate, dar că nu semnase pentru legalitate două dintre ele — hotărârea privind scutirea SC „ARIO” SA de majorările de întârziere și hotărârea de respingere a proiectului de indexare —, socotindu-le ilegale, potrivit art. 53 lit. c din Legea nr. 69/1991, fără să fi făcut ea sesizarea; domnul primar a precizat că legea îl obliga să sesizeze prefectura, în 30 de zile, când socotea nelegală o hotărâre a consiliului. Domnul consilier Bența Ioan a amintit că impozitele și taxele locale se stabileau de consiliile locale, i-a reproșat domnișoarei secretar că nu semnase hotărârea pentru că executivul voia impozite mai mari și s-a declarat împotriva proiectului. Domnul consilier Cristurean Ioan a arătat că, pentru terenurile din intravilan, un agricultor ajungea la un impozit de aproximativ 13 milioane de lei, iar salariile nu creșteau în același ritm. Domnul consilier Creța Simion (trecut „Creța Ioan”) a spus că la 29 noiembrie se abținuse, dar că după ședință socotise că votase greșit și că acum era împotrivă: dacă indexarea era reglementată prin lege, consiliul nu mai avea competența unei astfel de hotărâri, iar prefectura nu se putea suprapune voinței consiliului; amintind de cei care își construiseră case plătind singuri utilitățile, a cerut „să indexăm cu 0%”.

Domnul Chereji a socotit că „sperietura cu nelegalitatea hotărârii” nu avea să influențeze votul, că o nouă hotărâre ar fi fost ilegală, termenul fiind depășit, și că o majorare ar fi fost „o aberație din punct de vedere economic”. Domnul consilier Săsărman Traian, sosit la ora 16,20, a reluat ideea consiliului „mama răniților” — „iertăciunile” pentru AQUABIS, ROMTELECOM și SC „ARIO” SA, ajutorul pentru deținătorii de bijuterii după Ordonanța Guvernului nr. 162/1999 —, a arătat că primarul își făcea datoria legală, a socotit tendențioasă poziția domnului Bența, care a respins acuzația, și a cerut din nou votul nominal. Domnul consilier Purdea Mircea a arătat că nimeni din sală nu voia indexarea și că, deși consilierii erau puși într-o situație delicată, între respectarea legii și voința exprimată, rămâneau pe poziția din ședința trecută. Domnul Cotuțiu a întrebat de ce domnul Săsărman nu pomenea și scutirea SC „ARIO” SA. Domnul consilier Bâzu Gheorghe a socotit orice revenire tardivă și a propus „indexare zero”. Domnul Țintean a citit art. II din Ordonanța Guvernului nr. 62 și art. 58 din Legea nr. 27/1994 — indexarea anuală, prin hotărâre a consiliului, până la 30 noiembrie, pe baza inflației, când aceasta depășește 5% — și a socotit incorect față de populație ca nivelurile stabilite în octombrie să fie modificate după o lună. Domnișoara secretar a arătat că legalitatea era un lucru, iar voința consiliului altul, că indexarea se făcuse în toată țara și că o socotea legală, de aceea avizase proiectul. Domnul consilier David Mircea a arătat că, în octombrie, la adoptarea Hotărârii nr. 98/1999, se spusese că era ultima discuție din acel an despre impozite și că consilierii nu fuseseră atenționați asupra obligativității indexării.

Președintele de ședință a propus anularea Hotărârii nr. 98/27.10.1999 și aplicarea indexării la vechile taxe; domnul Chereji a răspuns că termenul era depășit, întrebându-se și dacă indicele de inflație transmis de Direcția de Statistică era cel real, iar domnișoara secretar, că, dacă problema de fond era termenul, hotărârea se putea aproba. Domnul Bența a propus o variantă — indexare cu 50% la art. 1 și reducere la jumătate la art. 2, restul articolelor rămânând neschimbate —, iar domnul primar a amintit că avea să vină Curtea de Conturi, de aceea domnul Săsărman ceruse votul nominal. Propunerea ca votul să fie nominal a strâns 5 voturi „pentru” și 16 „împotrivă”, iar cea a domnului Bența, de reducere a impozitelor și taxelor cu 50%, un vot „pentru” și 20 „împotrivă”; amândouă au fost respinse. Proiectul a strâns 4 voturi „pentru”, 15 „împotrivă” și 2 abțineri și a fost respins; procesul-verbal consemnează doar că domnul Săsărman a votat „pentru”, așa că câmpurile de vot de pe site sunt goale.

Propunerile votate și respinse ale domnilor Săsărman (votul nominal) și Bența (reducerea cu 50%) sunt trecute la propuneri; „indexarea cu 0%” a domnilor Creța și Bâzu și propunerea președintelui de ședință nu au fost supuse la vot. Inițiatorul e domnul primar; procesul-verbal nu consemnează un număr de hotărâre. Procesul-verbal scrie termenul legal „31.11.1999” (domnii Chereji și Bâzu) și „31 noiembrie” (domnișoara secretar) — dată inexistentă; art. 58 citat de domnul Țintean spune 30 noiembrie. Domnii consilieri Ciurdărean Emil și Laza Kosma Tiberiu au lipsit de la ședință.