Singurul punct al ordinii de zi: adresa nr. VI/670/3.02.1999 a Prefecturii județului Bistrița-Năsăud, înregistrată la Primăria municipiului Bistrița sub nr. 3090/8.02.1999, prin care Prefectura exercita controlul de legalitate asupra Hotărârii nr. 6/25.01.1999 privind stabilirea unor impozite și taxe locale, adoptată în ședința din 25 ianuarie 1999. Potrivit domnului consilier Țintean Ioan, președintele comisiei de buget, Prefectura cerea consiliului să revină asupra art. 1 — reducerea cu 50% a impozitului pe clădirile proprietatea persoanelor fizice, socotită nelegală — și invoca neluarea hotărârii în termen de 15 zile de la publicarea Ordonanței Guvernului nr. 62/1998. Domnul Țintean a anunțat că cei 7 consilieri prezenți la ședința comisiei de buget votaseră în unanimitate pentru menținerea hotărârii, art. 1 încadrându-se, după comisie, în prevederile ordonanței, iar domnul consilier Câmpeanu Mircea (trecut „Cîmpeanu Mircea”) a arătat că și comisia juridică ajunsese la aceeași concluzie, cu semne de întrebare asupra interpretării coeficientului, și că se putea cere Guvernului să lămurească expresia „prin sume fixe”.

Domnul consilier Laza Kosma Tiberiu a criticat faptul că, deși era sigur că hotărârea va fi atacată de prefect, consiliul nu fusese convocat în termenul prevăzut de lege și era chemat acum a doua oară pe aceeași problemă. Domnul consilier Bența Ioan, care la 25 ianuarie avusese rezerve privind termenul, a arătat că normele metodologice apăruseră mult mai târziu decât ordonanța și că reducerea se justifica într-un municipiu „sărac din punct de vedere al câștigurilor oamenilor”, cu puțini agenți economici, îndatorați. Domnul consilier Cotuțiu Viorel a arătat că ordonanța, publicată la 30.12.1998, ajunsese la Primărie la 15.01.1999 și la agenții economici, prin poștă, la 19.01.1999, așa că ședința fusese convocată în termen, că la televiziune fusese anunțată anularea ordonanței în privința impozitului pe terenuri și a valorii clădirilor agenților economici și că și alte județe — Iași, Arad, Sibiu — mergeau pe aceeași reducere. Președintele de ședință s-a raliat menținerii hotărârii, arătând că la finanțe nu se făcea deosebirea între apartamentele din zidărie și cele din panouri mari. Domnul consilier Chereji Florin Adrian (trecut „Chereji Adrian”) a arătat că noile impozite ar fi împovărat agenții economici — la SC „IPROEB” SA impozitul crescuse de 5 ori —, că impozitul pe clădirile persoanelor fizice era un procent fix aplicat unei sume fixe și că termenul de 15 zile din art. 19 al ordonanței era unul de recomandare; a mai arătat că dispoziția de convocare a ședinței din 25 ianuarie era datată 15 ianuarie 1999. Domnul consilier Botiș Nelu (trecut „Botiș Ioan”) a enumerat cele 7 acte normative privind impozitele și taxele locale apărute din 1994 și a cerut opinia juridică a domnișoarei secretar Mica Oprea, care, potrivit lui, făcuse opoziție la hotărâre; procesul-verbal nu consemnează un răspuns. Domnul consilier Săsărman Traian s-a declarat solidar cu colegii, pentru menținerea hotărârii.

Domnul Țintean a arătat că, potrivit prognozelor finanțelor, bugetul pe 1999 ar fi putut ajunge la 99 sau 100 de miliarde de lei, față de 53 de miliarde în 1998, iar reducerea impozitului pe clădiri, de circa 4,5–5 miliarde de lei, ar fi cântărit puțin; domnul director Toderașc Georgică, de la Direcția economică, a socotit prognoza greșită. Domnul Toderașc a arătat că susținuse ca specialist, în ambele referate, că art. 1 al hotărârii era nelegal — ordonanța permitea reducerea sau majorarea doar a impozitelor și taxelor stabilite în sume fixe —, că bugetul pe 1999 avea să fie de circa 73 de miliarde de lei, cota din impozitul pe salarii scăzând de la 40% la 35%, ori chiar de vreo 50 de miliarde, după anularea reevaluării clădirilor persoanelor juridice (Hotărârea Guvernului nr. 983/1998), și i-a cerut președintelui de ședință votul nominal al consilierilor, invocând răspunderea materială la controlul Curții de Conturi. Domnul consilier David Mircea a răspuns că domnul Toderașc, funcționar public, nu avea dreptul să le ceară consilierilor cum să voteze și nici să facă politică, s-a declarat de acord cu votul nominal și a cerut să fie votată și propunerea lui privind reprezentarea consiliului în instanță.

La întrebarea domnului Cotuțiu dacă și hotărârile asemănătoare ale altor orașe și comune din județ fuseseră atacate, domnul Cîrcu Ștefan, consilier juridic al Prefecturii — trecut în procesul-verbal și „Cîru Ștefan” și „Cârcu Ștefan” —, a arătat că Prefectura făcuse adrese de revenire și la comunele verificate, pentru modificarea sau anularea hotărârilor, că nu era „un caz singular” și că termenul de 10 zile pentru răspunsuri nu expirase; președintele de ședință anunțase mai devreme că îi dă cuvântul, dar procesul-verbal îl consemnează vorbind abia acum. Domnul Câmpeanu a amintit, la sfârșit, un răspuns al ministrului Remeș, potrivit căruia fiecare putea interpreta un act normativ cum voia.

La cererea domnului consilier Lazăr Ioan de a fi supuse la vot cele două propuneri, președintele de ședință a supus la vot menținerea Hotărârii nr. 6/25.01.1999, aprobată cu 21 de voturi „pentru” și o abținere, din 22 de consilieri prezenți. Procesul-verbal nu numește votanții și nici pe cel care s-a abținut, așa că pe site câmpurile nominale ale votului au rămas goale; nicio declarație de neparticipare la vot nu e consemnată. Votul nominal cerut de domnul Toderașc nu s-a dat. Prin acest vot, consiliul nu a dat curs cererii Prefecturii de a reveni asupra art. 1. A doua propunere, a domnului David, are o pagină proprie. Nicio propunere de fond nu e trecută la propuneri: menținerea a fost propusă prin avizele comisiilor, iar cererile privind votul țin de procedura votului.