Ședința a fost deschisă de domnul consilier Cristurean Ioan, cel mai în vârstă dintre consilieri, care a cerut propuneri pentru președintele de ședință: domnul consilier Ciurdărean Emil — trecut „Ciurdăreranu Emil” — l-a propus pe domnul consilier Jurje Valeriu, ales în unanimitate, de cei 22 de consilieri prezenți atunci; procesul-verbal nu dă cifrele. La apel lipsea doar domnul consilier Lazăr Ioan, sosit la ora 17,20, în timpul dezbaterii primului punct, iar pentru semnarea procesului-verbal au fost propuși domnii consilieri Jakab Mihai (trecut „Jakab Mihaly”), Motentan Dorel și Purdea Mircea. Domnul Ciurdărean e trecut la propuneri, ca la ședințele precedente.

Ordinea de zi cuprindea 11 proiecte de hotărâre — organigrama, statul de funcții și fișele de evaluare a posturilor din Primărie, declararea „Zilelor municipiului Bistrița” și programul manifestărilor din 1999, organigrama, statul de funcții și regulamentul Casei Municipale de Cultură „George Coșbuc”, concesionarea activității de producere, transport și distribuție a energiei termice către SC „PRODITERM” SA, modernizarea Pieței agroalimentare Calea Moldovei, terenurile pentru garaje și pentru chioșcurile de difuzare a presei, terenul din B-dul Republicii nr. 17 pentru Centrul Cultural „Corneliu Coposu”, Casa Memorială „Andrei Mureșanu” și un plan urbanistic de detaliu pe str. Valea Ghinzii — și două informări la „Diverse”: modul de ducere la îndeplinire a hotărârilor din aprilie–octombrie 1998 și salubrizarea zonei adiacente căii ferate. Domnul primar Pavel Popescu a propus scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 9 — concesionarea directă a terenului din B-dul Republicii nr. 17 pentru construirea Centrului Cultural „Corneliu Coposu” de către Fundația „Corneliu Coposu” – Filiala Bistrița-Năsăud, amânată în ședința din 30 noiembrie 1998 — și a punctului 10 — atribuirea în folosință gratuită, pe 20 de ani, a Casei Memoriale „Andrei Mureșanu” Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud, amânată în aceeași ședință; procesul-verbal nu consemnează motivul. Ordinea de zi fără cele două puncte a fost aprobată cu 19 voturi „pentru” și 3 abțineri, din 22 de consilieri prezenți; procesul-verbal nu numește votanții, așa că câmpurile de vot de pe site sunt goale, iar domnul Lazăr, sosit mai târziu, e trecut lipsă la vot. Domnul primar e trecut la propuneri. Cele două proiecte nu s-au mai discutat în această ședință.

Ordinea dezbaterii s-a schimbat pe parcurs: după votul la primul punct și pauză, domnul consilier Țintean Ioan a propus discutarea punctului 5, concesionarea activității termice către SC „PRODITERM” SA, propunere urmată fără vot — domnul Țintean e trecut la propuneri —, iar președintele de ședință a anunțat că uitase să prezinte, la „Diverse”, informarea privind solicitarea Asociației Meseriașilor Liberi despre transportul public prin curse regulate. La sfârșitul ședinței s-a mai discutat o informare privind parcările cu plată, care nu figura pe ordinea de zi.

La interpelări, domnul primar a arătat că în sală se afla comandantul Poliției municipiului Bistrița, domnul locotenent colonel Nemeș Gheorghe (trecut aici „col. Nemeș Gheorghe”), căruia i se puteau pune întrebări. Domnul consilier Tălmaciu Tiberiu s-a declarat nemulțumit de răspunsul primit la cele ridicate în ședința din 30 noiembrie 1998 despre birourile, sediile de firme, cabinetele medicale și farmaciile de la parterul blocurilor — răspunsul invoca Legea nr. 114/1996 și Hotărârea consiliului local nr. 13/1996 —, cerând să știe pe ce bază funcționau cele fără autorizație. La cererea președintelui de ședință de a reformula răspunsul, domnul primar a arătat că din cele 118 spații cu certificate de funcționare de la parterul blocurilor de locuințe, 68 încălcau destinația, având specific de comerț, că până cu o lună în urmă certificatele de funcționare fuseseră eliberate de Consiliul Județean, fără acte privind destinația spațiilor, și că situația detaliată urma să fie prezentată la ședința următoare.

Domnul consilier David Mircea a întrebat dacă vreo firmă primise exclusivitate pentru deratizare, cum erau implicați gardienii publici și dacă un certificat al Sanepidului privind starea de igienă a unui imobil scutea de deratizare. Domnul primar a răspuns că nicio firmă nu avea exclusivitate și că gardienii publici doar atrăgeau atenția persoanelor obligate să facă deratizarea și îi însoțeau pe inspectorii Primăriei, putând aplica amenzi numai atunci; doamna Coceșiu Liliana, șefa Serviciului protecția mediului, salubritate, igienă, a arătat că acțiunea de deratizare și dezinsecție obligatorie se organiza de două ori pe an, prin dispoziția primarului, cu toate societățile autorizate de Inspectoratul de Sănătate Publică, fiecăreia atribuindu-i-se un sector al orașului. Domnul David a socotit că împărțirea pe zone ducea la „prețuri de monopol” și a cerut afișarea publică a listei firmelor, ca oricine să se poată adresa oricăreia; președintele de ședință a arătat că Primăria încheia contract cu o firmă de deratizare doar pentru cei care nu aveau contract.

Domnul consilier Chereji Florin Adrian — trecut „Chereji Florin” — a cerut întâi un moment de reculegere în memoria celor care, cu 9 ani în urmă, căzuseră în Revoluția din Decembrie 1989, păstrat de consiliu, și a informat că procesul cu SC „TRANSILVANIA” SRL Bistrița, în care reprezenta consiliul, fusese amânat la 9 martie 1999, la cererea societății, pentru angajarea unui apărător. Nemulțumit de răspunsurile la interpelările sale din ședința precedentă, a arătat că în oraș existau cel puțin 10 centrale termice pe gaz în blocuri, deși răspunsul spunea că nu se eliberaseră autorizații de construire pentru ele, cu riscul scăderii presiunii la bucătării, și a criticat ROMGAZ, rețelele fiind dezvoltate din banii administrației locale și ai populației; a cerut amendarea SC „BILCOV” SRL (în ședința precedentă, „BILCAR”) pentru panourile amplasate fără autorizație, potrivit Legii nr. 50/1991, arătând că două panouri ale societății se aflau încă pe Calea Moldovei și pe B-dul Independenței, și a semnalat că svastica de pe un panou publicitar de la intrarea în oraș, pe B-dul Independenței, era tot acolo. A reproșat apoi domnului primar că, la ședința de constituire a consiliului de administrație al Fundației „Casa Speranței” — la care consiliul local era membru fondator —, își depășise mandatul, cerând președinția consiliului de administrație pentru primar și anunțând altfel retragerea administrației locale, ceea ce îi lăsase „perplecși” pe inițiatorii austrieci ai proiectului.

Domnul primar Pavel Popescu i-a răspuns domnului Chereji că „multe spuneți, puține faceți”, că el reprezenta în fundație orașul ca persoană juridică, nu consiliul local, și că la centru cheile fuseseră la altă persoană, la inventar se găsiseră obiecte lipsă, iar la cazare se impuneau tinere care nu îndeplineau condițiile regulamentului de selecție; domnul Chereji a replicat că întrebase una și i se răspunsese alta, că clădirea, donată de Asociația Cercetașilor din Salzburg, figura în cartea funciară ca proprietate a municipiului, administrată de consiliul local, membru fondator al fundației, și că cererea președinției nu fusese mandatată de consiliu. Președintele de ședință a propus ca problema gazului să fie rezolvată printr-o solicitare a Primăriei către regia de gaz, a cerut executivului curățarea panoului și a trimis disputa privind fundația la comisia juridică, iar domnișoara secretar Mica Oprea a arătat că clădirea, ridicată pe terenul orașului, era proprietatea statului și urma să funcționeze ca serviciu public de asistență socială, cu Cantina socială și cu cheltuieli suportate în parte din bugetul local. Domnul consilier Bâzu Gheorghe — trecut „Bâzu Leontin” — i-a invitat pe consilieri și pe angajații Primăriei la cazarea primelor 4 fete în centru, miercuri, la ora 15,00.

Domnul consilier Botiș Nelu — trecut „Botiș Ioan” — a revenit la inițiativa sa de cu 3 luni în urmă privind o taxă pentru poluarea mediului, „ecotaxa”, din care să fie refăcute spațiile de joacă pentru copii din toate cartierele și spațiile verzi dintre blocuri, nemulțumit de răspunsul domnului viceprimar Marcu Aurel, din care înțelesese că i se reproșa o campanie prematură; i-a dat domnului viceprimar 6 luni pentru realizarea celor două puncte, după care avea să-i ceară demisia la fiecare ședință. Domnul consilier Cotuțiu Viorel a cerut să afle, de la juriști, dacă pe raza municipiului mai avea cineva, în afară de consiliul local și de Primărie, competența să elibereze autorizații de construire, a socotit discuția despre centralele termice pe gaz un „capital politic” și o frână pentru cei care voiau să se debranșeze de la rețelele de termoficare și a criticat disputa dintre primar și domnul Chereji, arătând că propusese de multe ori verificarea actelor și contracte de asociere în locul vânzării și concesionării spațiilor. Domnul consilier Cristurean Ioan a întrebat cu ce drept executa Direcția de Telecomunicații două obiective „de mare anvergură” fără autorizație, fără să aștepte răspuns în acea ședință; domnul primar a arătat că în extravilan autorizațiile de construire le dădea Consiliul Județean, iar pentru lucrările de importanță deosebită, Guvernul. Domnul consilier Țintean Ioan i-a mulțumit comandantului Poliției municipiului pentru sprijinul la recuperarea restanțelor de la populație către SC „PRODITERM” SA și a cerut continuarea acțiunii la asociațiile de proprietari, iarna anunțându-se grea.

Domnii Tălmaciu, David, Chereji, Botiș, Cotuțiu și Cristurean sunt trecuți la interpelări; domnii David, Chereji și Cotuțiu, cu mai multe întrebări sau replici, și domnul Țintean sunt trecuți și la intervenții, alături de domnul primar, doamna Coceșiu și domnișoara secretar Mica Oprea, care au răspuns. Invitația domnului Bâzu și momentul de reculegere cerut de domnul Chereji sunt consemnate doar aici.