Punctul 1 al ordinii de zi, luat în discuție după votul de 13 la 6 consemnat pe pagina ordinii de zi. Consiliul își dăduse acordul de principiu pentru participarea ca membru fondator la Banca Română de Credit Local în ședința din 28 septembrie 1998. Președintele de ședință, domnul consilier Țintean Ioan, a arătat că proiectul fusese avizat favorabil de comisia de buget, cu o singură observație a domnului consilier David Mircea, privind posibilitatea ca banca să primească depozite de la persoane fizice, la care se aștepta răspunsul grupului de inițiativă din Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului. Domnul consilier Cristurean Ioan a întrebat dacă, potrivit art. 3, primarul era obligat să reprezinte consiliul în Adunarea Generală a Acționarilor băncii și dacă nu era mai potrivit un director economic; domnul primar Pavel Popescu a răspuns că primarul reprezenta orașul, oricine ar fi fost ales în funcție.

Domnul consilier Cotuțiu Viorel a relatat întâlnirea din ziua de miercuri a ministrului Noica cu constructorii de locuințe, la care participase domnul director Ciubotă, de la SC „CONCID” SA Bistrița: banca era „un fiasco” și avea să ia ființă peste 3 ani. S-a declarat de acord, în principiu, cu participarea, dar nu ca municipiul să fie „primii din țară” care dau banii, a cerut ca reprezentantul în consiliul de administrație al băncii să fie numit de consiliul local și a declarat: „Eu mă abțin de la acest vot”. Președintele de ședință a propus ca un consilier să reprezinte consiliul, „dacă vom avea loc”; propunerea nu a fost supusă la vot. Domnișoara secretar Mica Oprea a arătat că proiectul aproba în principiu participarea, cu subscrierea a 500 de milioane de lei, vărsați abia după aprobarea statutului băncii de către consiliu, când urma să fie stabilit și reprezentantul orașului.

Domnul consilier Câmpeanu Mircea (trecut „Cîmpeanu Mircea”) nu găsise în proiectul de act constitutiv avantaje deosebite pentru fondatori și a propus ca cei 500 de milioane de lei să meargă la capela mortuară sau, mai bine, la Casa de Cultură, a cărei dotare era „lăsată în paragină de 30 de ani de zile”; a amintit și o hotărâre de guvern care, potrivit lui, nu le permitea primarilor și viceprimarilor să facă parte din adunările generale ale acționarilor și din consiliile de administrație. Președintele de ședință a socotit participarea „un lucru deosebit” și suma mică, banii urmând să fie virați doar dacă banca se înființa și pe măsura realizării veniturilor. Domnul primar a citit din expunerea de motive rolul băncii — credite competitive pentru investițiile în infrastructura locală — și a dat exemplele altor localități: Aiud, Alba Iulia și Cugir, câte 500 de milioane de lei, Curtea de Argeș, 100 de milioane, Bihor, 2 miliarde, Oradea, un miliard; domnului Câmpeanu, care întreba dacă „credite competitive” însemna dobânzi mai mici, i-a propus să participe la următoarea întâlnire de la București.

Domnul consilier Botiș Nelu (trecut „Botiș Ioan”) a susținut proiectul — băncile sunt „plămânii” unei comunități, iar 500 de milioane de lei însemnau 35.000 de dolari —, domnul David a socotit banca, fără depozite de la populație, „o bancă moartă” și a propus ca banii să nu fie prinși în buget, iar domnul consilier Bâzu Gheorghe a socotit mai avantajoasă cumpărarea de acțiuni la o bancă puternică și a propus ca cei 500 de milioane de lei să fie trecuți la rezerva bugetară. Domnul consilier Buta Anton a cerut lăsarea politicii deoparte, banii nefiind dați atunci. Domnul Cotuțiu a pomenit o bancă în formare la Cluj, la care întreprinderile din județ erau chemate să participe cu cel puțin 2 miliarde de lei, a repetat neîncrederea ministrului Noica și a susținut propunerea domnului Bâzu; președintele de ședință a arătat că vărsarea capitalului urma aprobării statutului și că acordul nu afecta bugetul, iar domnul consilier Totir Constantin a vorbit de „un fenomen de izolare”: „nu înțeleg cum poți câștiga dacă nu participi la afacere”.

Proiectul de hotărâre, cu 3 articole, a strâns 10 voturi „pentru” și 9 „împotrivă”, din 19 consilieri prezenți, și, „neîntrunindu-se numărul necesar de voturi”, nu a fost adoptat; procesul-verbal nu arată ce majoritate se cerea. Procesul-verbal nu numește votanții, așa că câmpurile de vot de pe site sunt goale; votul nu consemnează nicio abținere, deși domnul Cotuțiu declarase că se abține. Propunerile domnilor Câmpeanu, David și Bâzu privind cei 500 de milioane de lei și cea a președintelui de ședință privind un reprezentant al consiliului nu au fost supuse la vot. Proiectul nu are un număr de hotărâre. La aprobarea bugetului pe anul 1999, prin Hotărârea nr. 39/20.04.1999, cei 500 de milioane de lei prevăzuți pentru participarea la fondarea băncii au fost scoși din capitolul 72.02 și trecuți la rezerva bugetară.