Punctul 3 de la „Diverse”: adresa MLPAT nr. 1479/LB/14.08.1998, înregistrată la Primărie cu nr. 17067/1.09.1998. Domnul primar Pavel Popescu a arătat că discuțiile despre o instituție de creditare locală durau de mulți ani, că ministerul ceruse mai multor primării acordul de principiu de a fi membri fondatori, că i se reproșase întârzierea răspunsului, așteptat la sfârșitul lui august, dar că voise sprijinul consiliului, și că suma participării urma să fie stabilită la aprobarea bugetului pe anul următor. Domnul director Toderașc Georgică, de la Direcția economică, a arătat că participarea autorităților locale urma să fie stabilită printr-o lege specială, probabil în 1999, care avea să stabilească și tipul proiectelor finanțate — proiecte care să-și recupereze investiția, ca Piața Calea Moldovei, o sală de sport sau o piscină —, și, la întrebarea președintelui de ședință, a arătat că municipiul putea beneficia de sume mari pentru investiții de infrastructură.

Domnul consilier David Mircea a întrebat dacă municipiul putea comenta actul constitutiv — domnul Toderașc a răspuns că răspunsul putea avea o anexă cu observații — și cine era „organismul public român” cu 25% din capital, pe lângă statul român; domnul Toderașc a arătat că era vorba de alte instituții — bănci, fonduri de investiții, fonduri de pensii. Domnul David a socotit normal ca o bancă aflată sub tutela autorităților locale să fie deținută de ele în proporție de 75% și a propus ca acel procent să fie de 24%, cerând explicit ca propunerea lui să nu fie supusă la vot: avizul de principiu era bun, iar negocierile urmau la înființarea băncii.

Acordul de principiu pentru participarea Consiliului local al municipiului Bistrița ca membru fondator la Banca Română de Credit Local a fost aprobat cu 16 voturi „pentru” și o abținere, din 17 consilieri prezenți. Procesul-verbal nu numește votanții și nu spune cine s-a abținut. Votul nu are un număr de hotărâre.