Lucrările au fost deschise de domnul consilier Cristurean Ioan, cel mai în vârstă dintre consilieri, care a constatat că prezența era statutară; la apel lipsea doar domnul consilier Totir Constantin, așa că au fost prezenți 22 de consilieri. Pentru funcția de președinte de ședință, domnul consilier Țintean Ioan l-a propus pe domnul consilier Cotuțiu Viorel, care a refuzat, spunând că nu se simte bine; propunerea domnului consilier Buta Anton, pentru domnul consilier Jurje Valeriu, a fost aprobată în unanimitate. Pentru semnarea procesului-verbal au fost propuși domnii consilieri Săsărman Traian, Tălmaciu Tiberiu și Țintean Ioan. Președintele de ședință a salutat prezența delegaților sătești, iar procesele-verbale ale ședințelor din 18 ianuarie 1999 și din 25 ianuarie 1999 au fost aprobate, fiecare separat, în unanimitate. Ordinea de zi — 10 proiecte de hotărâre și 3 puncte la „Diverse” — a fost aprobată în forma prezentată, în unanimitate, fără completări. Procesul-verbal nu dă cifrele acestor voturi; lista de pe site e dedusă: cei 22 de consilieri prezenți. Domnul Buta e trecut la propuneri, ca la ședințele precedente.

La interpelări, domnul consilier Țintean Ioan a arătat că primise abia în ziua ședinței răspunsul la interpelarea sa din ianuarie privind repartizarea apartamentelor din blocul 4, sc. A, de pe B-dul Independenței, pe care l-a socotit „neserios”, și l-a invitat pe domnul director Plăian Ioan, de la Direcția tehnică, la o discuție în comisia de buget; a întrebat apoi, în numele colegilor penalizați la indemnizația de ședință pentru absența de la ședința extraordinară din 18 ianuarie 1999, despre regulamentul indemnizației, iar domnul primar Pavel Popescu a arătat că domnul director Toderașc Georgică, de la Direcția economică, era în concediu medical și că răspunsul va veni la ședința următoare. Domnul consilier Chereji Florin Adrian (trecut „Chereji Adrian”) a revenit la întrebarea pusă la ședința din 15 februarie 1999, despre angajarea, „din 1990 încoace”, a unor apărători din afara Primăriei în procesele consiliului; domnul primar a răspuns, citând art. 44 lit. „f” din Legea nr. 69/1991, că executivul nu era obligat să spună pentru ce cauze angajase apărători și că, pentru perioada de după 1990, domnul Chereji se putea întreba singur, fiind atunci primarul municipiului. Domnul Chereji s-a declarat nemulțumit de răspuns, iar președintele de ședință a consemnat cererea unui răspuns scris până la ședința următoare.

Domnul consilier Bâzu Gheorghe a invitat executivul și comisia de urbanism la o întâlnire cu cetățenii, săptămâna următoare, despre starea „foarte critică” a drumurilor și despre măsurile pentru siguranța circulației; domnul primar a socotit că întâi trebuiau să discute comisia de urbanism și executivul, iar președintele de ședință a consemnat invitația. Domnul consilier Anton Constantin a întrebat dacă firmele care reparaseră drumurile dăduseră garanții de calitate. Domnul primar a arătat că cele mai multe reparații fuseseră făcute de Direcția de administrare a domeniului public, că gropile se datorau iernii și traficului, că sistemul de covoare asfaltice subțiri la rece, impus de Administrația Națională a Drumurilor și aplicat cu firma COSAR București, cu garanții de 2 ani, se dovedise nepotrivit, așa că îl interzisese, că îi spusese acest lucru și domnului Bucșe, directorul general al Administrației Naționale a Drumurilor, și că pentru 1999 se cereau 17 miliarde de lei pentru drumurile orașului. Domnul consilier Cotuțiu Viorel a cerut, „în completare” la interpelarea domnului Țintean, blocarea contractelor de închiriere din blocul 4 de pe B-dul Independenței — și din blocul 13 de pe str. Mihai Eminescu — până la clarificarea repartițiilor și a susținut că lucrările de asfaltare fuseseră încredințate fără licitație firmei domnului Băsescu și a fostului ministru al transporturilor, domnul Novac. Domnul primar a răspuns că licitațiile se organizaseră, dar că doar 3–4 firme din țară aveau tehnologia, că apartamentele din blocul 13 erau de serviciu, închiriate după o hotărâre a consiliului, iar la blocul 4 fuseseră date, între 1989 și 1994, câte 2–3 repartiții pe un apartament, că decisese el, după documentație, că dispoziția lui de repartizare era atacată în contencios de prefect și că singurul contract nesemnat era cel la care se referea prefectul, pentru care, a spus el, intervenise cineva de la Poliție. Domnul consilier Purdea Mircea a întrebat dacă sera de flori a municipiului putea asigura florile, gardul viu și arbuștii pentru spațiile verzi; domnul primar a vorbit de comanda de la o stațiune floricolă din Iași, de cei 3.000 de butași de trandafiri plătiți și de încă 3.000 pentru 1999, de lipsa unei pepiniere și de bugetul spațiilor verzi.

La „Diverse”, punctul 1, scrisoarea nr. 14/2.02.1999 a Filialei Județene Bistrița-Năsăud a PNL Câmpeanu (trecut „Cîmpeanu”), înregistrată la Primărie sub nr. 2861/4.02.1999, privind retragerea sprijinului politic și a calității de consilier municipal a domnului consilier Motentan Dorel, a fost discutată fără vot. Președintele de ședință a spus că nu înțelege de ce scrisoarea se afla pe ordinea de zi, iar domnul Cotuțiu i-a spus domnului Motentan că PUNR îl primea „cu brațele deschise”. Domnul Motentan a arătat că nu se încadra în articolul de lege invocat, că nu intenționa să demisioneze și că îi comunicase consiliului local, în 1997, apartenența sa la Partidul Național Liberal. Domnul consilier Botiș Nelu (trecut „Botiș Ioan”) a arătat că punctul fusese discutat și în comisia juridică și că „calitatea domnului Motentan Dorel de consilier municipal, a fost atestată de alegătorii PNL Cîmpeanu”. Președintele de ședință a socotit că scrisoarea nu-și avea locul pe ordinea de zi — în practica consiliului, consilieri schimbaseră partidul fără să-și piardă calitatea — și că domnul Motentan nu-și pierduse calitatea de consilier printr-un temei legal; domnul primar a arătat că nu avusese nicio implicare în adresă, adusă la el de domnul Varga Grațian, de la PNL Câmpeanu, prezent în sală. Consiliul a refuzat, cu un vot „pentru” și 21 „împotrivă”, să-i dea cuvântul domnului Varga; procesul-verbal nu numește votanții. Domnul Motentan a rămas consilier. Pe site, el figurează la PNL Câmpeanu, partidul pe a cărui listă fusese ales, până la 29 octombrie 1997, când a vorbit pentru prima dată în plen în numele PNL, în ședința din 29 octombrie 1997, iar de atunci la Partidul Național Liberal. Punctele 2 și 3 de la „Diverse”, discutate împreună, au o pagină proprie.

Domnii Țintean, Chereji, Bâzu, Anton, Cotuțiu și Purdea sunt trecuți la interpelări; domnii Țintean (două interpelări), Chereji (replica după răspuns) și Cotuțiu (două cereri și intervenția de la „Diverse”) sunt trecuți și la intervenții, alături de domnul primar, care a răspuns, și de domnii Motentan, Botiș și Jurje, președintele de ședință, care au luat poziție la punctul 1 de la „Diverse”.