Adresa nr. VI/670/15.02.1999 a Prefecturii județului Bistrița-Năsăud, înregistrată la Primăria municipiului Bistrița sub nr. 2262/16.02.1999, prin care se solicita reanalizarea și modificarea Hotărârii Consiliului local al municipiului Bistrița nr. 14/25.01.1999 privind înființarea Cantinei de ajutor social, discutată împreună cu contestația Comitetului de conducere al Fundației Umanitare „Casa Speranței”

Punctul 2 de la „Diverse”: adresa nr. VI/670/15.02.1999 a Prefecturii județului Bistrița-Năsăud — la dezbatere și la vot, „nr. VI/670/1991”, cum e trecut —, înregistrată la Primăria municipiului Bistrița sub nr. 2262/16.02.1999, prin care se cerea reanalizarea și modificarea Hotărârii nr. 14/25.01.1999 privind înființarea Cantinei de ajutor social, adoptată în ședința din 25 ianuarie 1999, împreună cu referatul nr. 2262/23.02.1999 al Direcției administrație publică. Domnul consilier Botiș Nelu (trecut „Botiș Ioan”), președintele comisiei juridice, a arătat că adresa fusese respinsă în comisie, ca nefundamentată juridic. Domnul consilier Cotuțiu Viorel a cerut amânarea, punctul neputând fi discutat decât împreună cu punctul 3 și cu punctul 10 al ordinii de zi; domnul consilier Bâzu Gheorghe a arătat că punctele 2 și 3 de la „Diverse” nu aveau legătură cu punctul 10. Consiliul a aprobat în unanimitate discutarea împreună a punctelor 2 și 3 de la „Diverse”.

Punctul 3 de la „Diverse” era contestația nr. 922/11.02.1999 a Comitetului de conducere al Fundației Umanitare „Casa Speranței”, înregistrată sub nr. 3420/11.02.1999 și semnată de domnii Bâzu Leontin — domnul consilier Bâzu Gheorghe —, Ciolpan Alexa (trecut și „Alexa Ciolpan”) și Chereji Adrian, prin care se cerea revenirea asupra art. 1 și art. 3 din Regulamentul de organizare și funcționare a Cantinei de ajutor social, parte din Hotărârea nr. 14/25.01.1999, și introducerea unui art. 22. Domnul Bâzu a arătat că precizarea din regulament — cantina în clădirea de pe B-dul Independenței nr. 24–26, cu sală de mese cu acces din bulevard — încălca Hotărârea nr. 102/28.09.1998, prin care se aprobase statutul fundației, întărit apoi printr-o sentință judecătorească, iar clădirea, ridicată prin efortul fondatorilor austrieci, fusese dată fundației în folosință gratuită pe durata existenței ei. A descris comitetul de conducere — 2 membri din Austria și 5 români, între ei domnul primar, domnii consilieri Chereji și Bâzu, domnul Ciolpan Alexa și doamna Andreica Rodica —, cele 5 fete orfane cazate, toate încadrate în muncă, și funcțiile neretribuite ale fundației, care nu folosea bani publici, și a propus art. 22: „Modul de colaborare între Primăria municipiului Bistrița și Fundația «Casa Speranței» privind funcționarea cantinei sociale în spații adecvate, va fi stabilit prin protocoale stabilite de comun acord”, precum și renunțarea la sala de mese din regulament, unde ar fi putut funcționa o farmacie socială gratuită, cu medicamente de peste un miliard de lei pe lună, blocată de 10 zile.

Domnul consilier Buta Anton a arătat că nu era lămurit asupra „divergențelor serioase” dintre fundație și Primărie și a cerut așteptarea întâlnirii comisiilor, iar domnul Cotuțiu a întrebat dacă fundația avea fonduri pentru cheltuielile cu gazul și energia electrică, dacă Primăria se retrăgea. Domnul consilier Creța Simion a mulțumit aici consiliului pentru concesionarea de la punctul 9. Domnul consilier Laza Kosma Tiberiu a cerut punerea deoparte a orgoliilor, iar domnul Botiș a arătat că, în comisia juridică, proprietatea clădirii fusese socotită indiscutabil a municipiului, iar scopul fundației, neatins, și a cerut ca „această nouă telenovelă după PRODITERM” să nu împartă consiliul în două tabere.

Domnul primar Pavel Popescu a arătat că domnii Bâzu și Chereji se aflau în fundație ca persoane fizice, nu în calitate de consilieri, a citat art. 6 din statut — amenajarea și funcționarea unei cantine sociale, finanțată de Primărie potrivit Legii nr. 208/1997 —, a spus că ar fi fost de acord cu farmacia socială dacă cererea venea la consiliu și că oferise pentru ea spațiul farmaciei sociale a Primăriei din str. General Grigore Bălan, că avizele și cheltuielile centrului fuseseră plătite de Primărie, că nu toate cheile erau la administrator, că de trei ori fuseseră inversate firele centralei termice, că de fete se ocupa o persoană neavizată, angajată la recomandarea domnului Veber, și că protocolul de predare a clădirii nu fusese semnat; a mai arătat că Prefectura anunțase atacarea hotărârii în contencios, așa că punctele 2 și 3 erau separate de punctul 10, iar consiliul trebuia să răspundă dacă își menține hotărârea. Domnul consilier Țintean Ioan a anunțat, fără legătură cu punctul, că aflase de la cabinetul ministrului Remeș că Guvernul aprobase modificarea Ordonanței Guvernului nr. 62/1998, prin care consiliile locale puteau majora sau diminua cu 50% impozitele și taxele locale. Domnul consilier Lazăr Ioan a arătat, în numele comisiei de cultură, că relația dintre fundație și Primărie trebuia să fie alta și a propus ca membrii consiliului să se întâlnească și în afara ședințelor, „la un meci de fotbal, sau la o agapă”; domnul Buta a adăugat un distih despre suflet. Domnul consilier Câmpeanu Mircea (trecut „Cîmpeanu Mircea”) a socotit că amânarea trebuia să privească punctul 10 și contestația, mai puțin adresa prefectului, iar domnul consilier Anton Constantin a arătat că fetele ar fi trebuit să lucreze chiar acolo, pentru integrarea lor socială, și că fundațiile dădeau garanția unor activități serioase.

Domnul consilier Chereji Florin Adrian (trecut „Chereji Adrian”) a descris farmacia socială, a arătat că el renunțase la comerțul cu medicamente, a contestat prezentarea scopului fundației făcută de domnul primar — integrarea socială a fetelor orfane prin muncă, selecția făcută de serviciul de specialitate al Primăriei —, a criticat folosirea infirmierelor plătite din bugetul local și a socotit că totul pornise de la refuzul membrilor fondatori de a-l alege pe domnul primar președinte al fundației; domnul primar l-a întrerupt, spunând că denaturează. Președintele de ședință și-a cerut scuze, în numele domnului Chereji, celor atacați direct, a propus amânarea punctelor 2 și 3 și a socotit divergențele „doar de necomunicare și informare corectă”.

Președintele de ședință a supus apoi la vot respingerea adresei Prefecturii și menținerea Hotărârii nr. 14/25.01.1999 „așa cum a fost aprobată”, aprobată cu 16 voturi „pentru” și 5 abțineri; nu se afla în sală domnul consilier Laza Kosma Tiberiu, trecut lipsă la vot. Cifrele, împreună cu domnul Laza Kosma, îi cuprind pe cei 22 de consilieri prezenți. Procesul-verbal nu numește votanții și nici pe cei care s-au abținut, așa că celelalte câmpuri de vot de pe site sunt goale. Domnii consilieri Bâzu Gheorghe și Chereji Florin Adrian, membri ai comitetului de conducere al fundației și semnatari ai contestației, nu au declarat că nu participă la vot. Contestația, punctul 3, nu a fost supusă la vot: președintele de ședință propusese amânarea ei, iar procesul-verbal nu consemnează un vot de amânare. Nicio propunere de fond nu e trecută la propuneri: menținerea fusese propusă prin avizul comisiei juridice, iar art. 22 propus de domnul Bâzu nu a fost votat. Votul nu are un număr de hotărâre.

Publicitate

Dezbateri, propuneri, voturi


Voturi „pentru" Niciun vot „pentru"
Voturi „împotrivă" Niciun vot „împotrivă"
Abțineri Nicio abținere
Vot ne-exprimat
Consilieri absenți
Publicitate