Cerșetori, aurolaci și etnobotanice: ce a făcut Consiliul local în 34 de ani

Primele semnale

Pe 26 noiembrie 1992, consilierul Ovidiu Marius Zăpîrțan a propus „luarea în discuție a cerșetorilor din municipiu”. Copiii ar fi putut fi internați la Casa de copii, iar bătrânii la Căminul de bătrâni (vezi ședința). În iunie 1993, tot el semnala oamenii fără ocupație din fața caselor de schimb valutar (vezi ședința).

1996: o hotărâre cerută de poliție

Prima hotărâre a venit în iulie 1996, la cererea poliției, care voia un instrument împotriva cerșetoriei. Dezbaterea a fost lungă. Marian Toniuc, fost primar, ar fi aprobat doar programul de acțiune, cu o hotărâre abia după ce se vedea dacă funcționează. Alți consilieri cereau întâi investigații. Tiberiu Tălmaciu a răspuns că amânarea ar costa două-trei luni. Programul de măsuri a fost adoptat (HCL 15/1996).

Prefectura a constatat însă că hotărârea dădea sarcini poliției, care nu era subordonată consiliului. În august, articolele au fost rectificate, cu 20 de voturi (vezi ședința). În aceeași ședință, la ajutorul social, Tălmaciu vorbea despre beneficiari care se ocupă cu „bișniță” și „contrabandă” (HCL 24/1996).

2008: un plan, un grup de lucru, aceleași plângeri

În decembrie 2008, după o adresă a poliției, consiliul a aprobat un nou plan de măsuri, cu toate cele 19 voturi. A înființat și un grup de lucru, cu Protopopiatul ortodox, Inspectoratul școlar, Jandarmeria, Protecția copilului, poliția și Poliția comunitară (HCL 218/2008). O lună mai târziu, președintele de ședință, Istvan Illyés, constata că, de la hotărâre, cerșetorii „s-au cam înmulțit” (vezi ședința).

2010: interdicția pentru „etnobotanice”

Laurențiu Dănuț Molnar, consilier local, 2010 În decembrie 2010, șapte consilieri PSD au propus interzicerea în oraș a comerțului cu „etnobotanice” și alte substanțe psihoactive. La consultarea publică au venit peste 100 de persoane. Andrei Kozuk, unul dintre inițiatori, a spus că acestea sunt „mijloacele pe care le avem noi la îndemână”. Avocatul Laurențiu Dănuț Molnar a numit etnobotanicele „antecamera traficului real de droguri”, dar proiectul i s-a părut „populist”. Tot el a propus o nouă formulare a articolului 1. După o oră și jumătate de dezbatere, hotărârea a trecut cu 20 de voturi „pentru” și o abținere (HCL 226/2010).

Aurolacii, la interpelări

Între 2017 și 2021, tema a revenit mai ales la întrebările consilierilor. În octombrie 2017, Filip Moisil vorbea despre „cerșetori cu punga de aurolac printre elevi”, la ieșirea de la școală (vezi ședința). O lună mai târziu, primarul Ovidiu Teodor Crețu răspundea că substanța inhalată nu e interzisă: „nu poți să-l arestezi” (vezi ședința).

Olivia Diana Morar, consilier local, 2019 În martie 2018, consiliera Olivia Diana Morar semnala cerșetorii și aurolacii din zona Parcului municipal și a străzilor Alba Iulia, Odobescu și Titulescu (vezi ședința). În septembrie 2019, a citit în plen petiția unei mame ai cărei gemeni, de cinci ani, fuseseră agresați de aurolaci lângă locul de joacă de pe strada Andrei Mureșanu. Mama cerea sancțiuni pentru consumul în public (vezi ședința).

Lucia Augusta Săsărman, consilier local, 2021 În ianuarie 2021, consiliera Lucia Augusta Săsărman i-a amintit primarului Ioan Turc promisiunea din campanie: cerșetoria eliminată în trei luni (vezi ședința). În iunie, primarul vedea „o diminuare a numărului de cerșetori”, dar admitea: „nu o să scăpăm în totalitate de cerșetori, probabil niciodată” (vezi ședința).

Din 2022: o masă caldă, o comisie, un compartiment

În februarie 2022, consiliul a finanțat programul pilot „O masă caldă” pentru comunitatea de pe strada Valea Stegii, pentru reducerea cerșetoriei și a abandonului școlar, cu 19 voturi (HCL 58/2022). În august, la propunerea consilierilor Săsărman, Radu Claudiu Elisei, Ionel Burduhos și Alexandru Dumitru Bria, a fost constituită o comisie mixtă de analiză a consumului de droguri, cu toate cele 20 de voturi (HCL 192/2022). În mai 2023, la reorganizarea Direcției de Asistență Socială, a apărut un compartiment de intervenție stradală și combatere a cerșetoriei (HCL 97/2023).

Centrul pentru minori cu adicții

Ioan Turc, consilier local, 2024 În decembrie 2024, Consiliul Județean a cerut cel puțin 20.000 de metri pătrați lângă Parcul Dendrologic din Unirea, pentru un centru regional de reabilitare a minorilor cu adicții. Consilierii PNL au susținut centrul, dar nu și locul, aflat lângă sala polivalentă și terenurile de sport. Pe 18 decembrie, acordul a primit 11 voturi „pentru”, unul împotrivă și 8 abțineri, sub majoritatea cerută (vezi ședința). Pe 23 decembrie, după o nouă adresă, consiliul și-a dat acordul de principiu, cu 16 voturi „pentru”, unul împotrivă și 3 abțineri. Fostul primar Ioan Turc a rămas la părerea că zona e destinată sportului și agrementului (vezi ședința).

2026: Dragoș Vodă, copiii din parcări și un proiect județean

Georgeta Rodica Dobraniș, consilier local, 2026 În ianuarie 2026, consiliera Georgeta Rodica Dobraniș a vorbit despre drogurile de pe strada Dragoș Vodă: „Sunt foarte mulți tineri drogați și cetățenii nu mai au și nu mai știu ce să facă cu ei” (vezi ședința). În martie, ea a cerut ca planul serviciilor sociale să includă un proiect pentru copiii care cerșesc. Și-a retras amendamentul, după ce primarul a propus o discuție separată cu Direcția de Asistență Socială (HCL 40/2026).

Pe 27 mai 2026, cu 17 voturi, consiliul a aprobat parteneriatul cu Consiliul Județean, Spitalul Județean, Inspectoratul Școlar și alte instituții pentru proiectul „R.E.A.L. - Reziliență, Emoții, Alegeri, Libertate”, o inițiativă județeană de prevenire a dependențelor (HCL 80/2026).

Istoria completă, cu toate hotărârile și interpelările, este pe pagina Droguri, prostituție, cerșetorie și alte tare. Centrul pentru minori are pagina lui: Centrul pentru minori cu adicții.