Portret · Guvern · CL · Parlament
Olivia-Diana Morar, consilier onorific al Președintelui: de la Consiliul local Bistrița la Cotroceni
Fostă consilieră locală la Bistrița, secretar de stat la Justiție și deputată de Bistrița-Năsăud, Olivia-Diana Morar a devenit, din 26 octombrie 2026, consilier onorific al Președintelui României, pe politici publice și educație. Ce spune decretul și ce a făcut ea, până acum, în funcțiile publice, după documentele adunate pe Bistrița Press.
Decretul
Președintele Nicușor Dan a semnat pe 23 octombrie 2026 Decretul nr. 822, publicat în aceeași zi în Monitorul Oficial nr. 891. Articolul unic spune: „Începând cu data de 26 octombrie 2026 se acordă calitatea de consilier onorific al Președintelui României doamnei Olivia-Diana Morar.”
Comunicatul Administrației Prezidențiale din 23 octombrie a anunțat numirea „începând cu data de 23 octombrie 2026”, iar așa a preluat-o și presa. Data din decret, actul care produce efecte, este 26 octombrie. Pe pagina consilierilor Președintelui, Olivia-Diana Morar apare drept consilier onorific pentru politici publice și educație, în Departamentul Educație și Cercetare.
Consilier local, 2017–2020
Olivia-Diana Morar, consilier local, 2017 Avocată, născută în 1979 la Salva, Olivia-Diana Morar a intrat în Consiliul local Bistrița în august 2017, pe locul liberal rămas liber după plecarea lui Adrian Florin Chereji. Mandatul i-a fost validat pe 31 august (HCL 106/2017), iar ea a lucrat în Comisia juridică.
În cele 30 de luni petrecute în consiliu a luat cuvântul la 93 de proiecte, locul 6 din 28 de consilieri, și a adresat întrebări sau interpelări executivului în 21 de ședințe, locul 4. A fost și una dintre vocile critice față de primărie: aproape trei din zece voturi ale ei la proiectele primarului au fost „împotrivă” sau abțineri. La prezență a stat mai slab: 83,6% din proiecte, sub media consiliului, de 93,6%.
A inițiat cinci proiecte. Două au devenit hotărâri: sprijinul financiar pentru echipa de handbal feminin a CSM Bistrița (HCL 132/2017) și titlul de cetățean de onoare pentru Gavrilaș Mureșan (HCL 142/2019). În martie 2018, în anul Centenarului, consiliul a adoptat, într-o ședință festivă, Declarația Unirii cu Basarabia, propusă tot de ea.
Celelalte două au privit Piața Centrală. În iunie 2018, consiliul a respins propunerea ei de a trece în Registrul spațiilor verzi spațiul verde din piață (vezi ședința). În septembrie, a inițiat un referendum local cu trei întrebări: reducerea spațiilor verzi și a numărului de arbori din Piața Centrală, pasarela metalică peste Bulevardul Independenței și centrul intermodal de pe strada Gării. Proiectul nu a ajuns la vot.
Pe 30 ianuarie 2020, consiliul a constatat încetarea de drept a mandatului ei (HCL 2/2020).
Secretar de stat la Justiție
Motivul plecării din consiliu a fost numirea, pe 14 ianuarie 2020, ca secretar de stat la Ministerul Justiției, prin Decizia prim-ministrului nr. 21/2020, în Guvernul Orban. A fost eliberată din funcție, la cerere, pe 5 ianuarie 2021 (Decizia nr. 9/2021), după alegerile parlamentare. Numirile și eliberarea sunt în fișa ei de la Guvern.
Deputată de Bistrița-Năsăud, 2020–2024
În Camera Deputaților, unde a intrat în decembrie 2020 pe listele PNL, a fost secretar al Comisiei juridice și membră a Comisiei pentru învățământ. După datele Camerei, a semnat 146 de inițiative legislative, dintre care 67 au devenit legi, cele mai multe împreună cu tot grupul parlamentar. Opt au fost proprii, semnate singură sau cu cel mult nouă colegi; una dintre ele a devenit Legea 198/2021, despre judecarea apelurilor în complet de doi judecători.
Educația și copiii au fost temele ei principale. Patru dintre cele cinci întrebări adresate Guvernului au fost despre programa școlară, consumul de droguri în rândul minorilor, copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate și aplicarea Legii 9/2023, iar a cincea, despre statisticile ISU Bistrița-Năsăud. Cele 12 declarații politice, toate depuse în scris, au vorbit despre protejarea copiilor, violența împotriva femeilor, educație și PNRR. La vot a fost prezentă la 80% dintre voturile finale.
În octombrie 2024 a trecut de la PNL la Forța Dreptei, pe a cărei listă a candidat, pe primul loc, la alegerile pentru Camera Deputaților din decembrie 2024. Nu a mai intrat în Parlament.
2026
În iunie 2026, a fost propusă mai întâi ministru al Muncii în cabinetul desemnat al lui Eugen Tomac, apoi viceprim-ministru în cabinetul lui Adrian Veștea, care nu a primit votul de învestire al Parlamentului. Patru luni mai târziu, a ajuns la Cotroceni.
Cariera ei completă, cu toate funcțiile publice, e în fișele ei de pe site: consilier local, deputată și Guvern și Președinție.