Mașini abandonate, parcări și câini vagabonzi

Punctul 12 al ordinii de zi, discutat după pauză, când în sală rămăseseră 20 de consilieri — plecaseră domnii Creța Simion și Purdea Mircea.

Președintele de ședință a întrebat cine ridică mașinile abandonate de pe domeniul public. Domnul viceprimar Marcu Aurel a anunțat că în săptămâna următoare se vor monta toate semnele de circulație de interdicție. Domnul consilier Anton Constantin a sugerat înființarea unui „cimitir de mașini", fie de către Primărie, fie prin licitarea unui teren, iar domnul consilier Cotuțiu Viorel a arătat că societatea pe care o conduce, SC „UCTA" SA, își dăduse acordul de a prelua mașinile abandonate pentru dezmembrare, dar lucrurile nu-și urmaseră cursul.

Domnul consilier Chereji Florin Adrian a criticat modul superficial în care era prezentată ducerea la îndeplinire a Hotărârii nr. 21/26.08.1996: „nu se spune nimic despre parcarea pe spații verzi", deși motivarea hotărârii fusese tocmai protejarea acestora. A cerut o întâlnire cu Poliția pentru stabilirea unor reguli — „dacă se stabilește o regulă, atunci să fie respectată, dacă nu se respectă atunci să nu fie stabilită" — și a propus o parcare păzită pe terenul dintre Turnătorie și drumul spre linia de centură, eventual cu un mic hotel, pentru ca mașinile să nu mai parcurgă orașul. A semnalat că parcarea din Piața Eminescu este goală, în timp ce se parchează pe spațiile verzi de la Cazino și Policlinică, „lucru de-a dreptul sfidător, pentru că parcarea este doar la 50 metri".

Domnul consilier Jurje Valeriu a atras atenția asupra mașinilor parcate dimineața în refugiile pentru autobuze de pe drumul spre zona industrială și asupra câinilor vagabonzi, cerând punerea în aplicare a hotărârii existente.

Domnul viceprimar Marcu Aurel a precizat că Poliția nu colaborează cu executivul și a dat cifrele: la un parc de 18.000 de autoturisme, orașul avea 6.000 de locuri de parcare, iar în fiecare an se înmatriculau între 1.400 și 1.500 de mașini; Bistrița avea 10% din spațiul verde necesar numărului său de locuitori.

Domnul primar Pavel Popescu a recunoscut că domnul consilier Chereji are dreptate, dar a arătat că până cu o lună înainte nu se reușise cumpărarea materialului pentru indicatoare, din lipsa banilor: întreprinderile din zona industrială datorau bugetului local aproape 2 miliarde lei, iar cetățenii 700-800 de milioane. A mai arătat că pentru ridicarea mașinilor abandonate nu există nicio prevedere legală — nici dispoziție a primarului, nici hotărâre a consiliului.