Ședința a fost deschisă de domnul consilier Cristurean Ioan, cel mai în vârstă dintre consilieri, care a cerut ca lucrările să nu primească o „tentă” politică și a salutat prezența unor lideri de partide. Pentru funcția de președinte de ședință, domnul consilier Cotuțiu Viorel l-a propus pe domnul consilier Purdea Mircea, iar domnul consilier Bâzu Gheorghe, pe domnul consilier David Mircea. Prima propunere a strâns 11 voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și 2 abțineri, a doua, 10 voturi „pentru”, 7 „împotrivă” și 5 abțineri, iar ședința a fost condusă de domnul Purdea. Fiecare dintre cele două voturi însumează 22, deși la apel nu se constatase nicio absență și erau prezenți 23 de consilieri; procesul-verbal nu spune cine nu a votat. Domnii Cotuțiu și Bâzu sunt trecuți la propuneri, ca la ședințele precedente. Președintele de ședință a anunțat prezența în sală a domnului prefect Popescu Dan Dorin și a delegaților sătești, iar procesele-verbale ale ședințelor din 21 decembrie 1998 și din 28 decembrie 1998 au fost aprobate fiecare separat.

La interpelări, domnul consilier Cristurean Ioan a cerut delegarea competențelor la eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire — termene mai scurte pentru lucrările mici, ca branșamentele și racordurile, mai multă răspundere pentru inspectorii din teritoriu, iar lucrările de mai mare anvergură să rămână în competența executivului —, arătând că „cel puțin 70% din cetățeni” ieșeau nemulțumiți, și a cerut o informare la ședința următoare. Domnul consilier Creța Simion a precizat că nu face o interpelare propriu-zisă, ci o „completare”: revenind la interpelarea sa de cu două luni în urmă despre ritmul lucrărilor de la capela mortuară de pe Drumul Tărpiului, a lăudat lucrarea făcută la acoperișul clădirii și a sperat în extinderea lucrărilor.

Domnul consilier Chereji Florin Adrian (trecut „Chereji Adrian”) i-a cerut președintelui de ședință să-l întrebe pe domnul consilier Botiș Nelu (trecut „Botiș Ioan”) dacă avea, personal, prin soție sau prin rude până la gradul IV, un interes patrimonial în SC „ATELIERE BOTIȘ” SRL Bistrița; domnul Botiș a răspuns că avea „un interes de-a dreptul patrimonial”, fiind asociat unic al societății. Domnul Chereji i-a cerut atunci demisia din consiliul local: societatea avea adjudecate 2 licitații pentru lucrări la Școala generală nr. 1, finanțate din bugetul local — una la 12 octombrie 1998 —, iar domnul Botiș participase la deliberarea și la votul bugetului pe 1998 și al rectificării bugetului din 22 octombrie 1998, „la 10 zile după adjudecarea acelei licitații”, deși, potrivit art. 30 din Legea nr. 69/1991, republicată, consilierul cu interes patrimonial în problema dezbătută nu putea lua parte la deliberare și la vot; altfel, a anunțat, avea să facă „demersurile pentru a se intra în legalitate”. Domnul Botiș a răspuns că societatea era o persoană juridică, că, la fel ca parlamentarii oameni de afaceri care votau bugetul, avea dreptul să participe la orice licitație legală și că lucrările lui erau legale, reproșându-i domnului Chereji „delațiunea”. Domnul Chereji, socotindu-se calomniat, a cerut retragerea cuvântului, amintind că domnul consilier Țintean Ioan și el însuși nu participaseră la deliberări atunci când avuseseră un interes patrimonial și că serviciile sale la Spitalul Județean fuseseră finanțate din bugetul de stat, nu din cel local; domnul Botiș și-a retras cuvântul „din spirit de colegialitate”. Domnul consilier Cotuțiu Viorel a arătat că școala ceruse bani în 5–6 ședințe, pentru că ploua în săli, că el însuși renunțase să participe la licitație, știind că banii aveau să vină târziu, și că domnul Botiș făcuse hidroizolația școlii din banii firmei, fără să fi primit nici atunci întreaga sumă. Președintele de ședință a cerut ca interpelările să nu fie transformate în „procese”. Procesul-verbal nu consemnează alte urmări. La votul din 22 octombrie 1998, domnul Botiș nu declarase că nu participă la vot.

A doua interpelare a domnului Chereji a privit-o pe domnișoara secretar Mica Oprea, pe care el însuși o propusese, în 1991, secretar al municipiului: în ședința din 18 ianuarie 1999, convocată ca extraordinară, nu le arătase consilierilor prezenți că hotărârile priveau administrarea domeniului public și privat și cereau, potrivit art. 28 alin. 2 din Legea nr. 69/1991, votul a cel puțin două treimi din consilierii în funcție — cum scrisese chiar ea în proiectul Hotărârii nr. 62/18.06.1998 —, iar hotărârile fuseseră contrasemnate „pentru secretar” de doamna Pungovschi Bucur Cecilia, directoarea Direcției administrație publică; i-a cerut demisia din funcția de secretar. Procesul-verbal nu consemnează un răspuns.

Domnul Cotuțiu a revenit la problema centralelor termice pe gaz de bloc și de apartament, ridicată cu trei ședințe în urmă, și a cerut cuvântul pentru directorul ROMGAZ, invitat; consiliul a aprobat în unanimitate ca domnul Moldovan Emil, directorul Secției ROMGAZ Bistrița, să răspundă. Acesta a arătat că aprobările erau reglementate de Hotărârile Guvernului nr. 746/14.11.1997 și nr. 421/27.07.1998, că erau în curs circa 120 de cereri, din cele 21.000 de apartamente ale orașului (într-un loc, în procesul-verbal, „21 apartamente”), și fuseseră executate 12 centrale, că rețeaua, proiectată pentru bucătării și pentru un debit suplimentar, nu era deocamdată afectată și că zonele cu probleme urmau să reiasă dintr-un studiu. Domnul Cristurean a cerut acordul locatarilor, atenție la dezechilibrarea rețelelor de încălzire și la poluare și aprobări doar pentru blocurile constituite în asociații cu statut juridic; domnul Chereji, care a spus că el ridicase chestiunea, a cerut certitudinea că, în perioadele de frig, nu vor rămâne zone ale orașului fără debit suficient. Întrebat de președintele de ședință dacă studiul putea fi gata la ședința din februarie, domnul Moldovan a arătat că studiul trebuia comandat și plătit de autoritatea publică, nu de ROMGAZ, și că, după știința lui, lucra deja la el domnul Dascăl Vasile, de la STIL PROIECT. Domnul consilier Laza Kosma Tiberiu a socotit că studiul trebuia făcut de ROMGAZ, căreia îi fuseseră predate rețelele, și că populația nu putea fi obligată să cumpere energie termică de la un singur furnizor.

Domnul consilier Jurje Valeriu a arătat că dispoziția de convocare a ședinței anterioare încălca art. 23 și art. 48 din Legea nr. 69/1991 și a cerut demisia domnului primar. Domnul consilier Țintean Ioan l-a întrebat pe domnul primar despre repartițiile apartamentelor din ultima scară a blocului 4 de pe B-dul Independenței, din zona fostului restaurant „Pescărușul”; domnul primar Pavel Popescu a promis situația la ședința următoare și a arătat că, între 1989 și 1994, fuseseră trimise multe repartiții, unele duble și triple, că decisese singur, după documentație, cui revenea fiecare apartament și că toate apartamentele scării, în afara celor ale Primăriei, fuseseră repartizate.

Domnul Chereji a propus ca punctul 11, impozitele și taxele locale, să fie discutat primul, iar consiliul a aprobat în unanimitate. Ordinea de zi cuprindea 11 proiecte de hotărâre și 6 puncte la „Diverse”, cu o completare de trei puncte: notificarea depusă de domnii Mureșan Adrian Ioan, Săsărman Traian și Botiș Ioan, comunicată de Judecătoria Bistrița, privind hotărârile Adunării Generale a Acționarilor SC „PRODITERM” SA Bistrița din 15.01.1999 și deciziile emise în baza lor, adresa nr. 10/19.01.1999 a Adunării Generale a Acționarilor, prin care se comunica Hotărârea ei nr. 10/19.01.1999, și adresa Sindicatului „TERMO” Bistrița, înregistrată sub nr. 1589/19.01.1999. Domnișoara secretar Mica Oprea a arătat că acceptarea completării era decizia consiliului și a citat art. 27 din Legea nr. 69/1991, potrivit căruia ordinea de zi se putea modifica numai pentru probleme urgente; domnul Cristurean a propus menținerea ordinii de zi publicate în ziare, iar domnul Țintean, discutarea completărilor într-o ședință extraordinară, ca să fie timp pentru studierea lor — propunere aprobată cu 21 de voturi „pentru” și 2 abțineri, din 23 de consilieri prezenți; procesul-verbal nu numește votanții. Domnii consilieri Botiș și Săsărman, semnatari ai notificării, nu au declarat că nu participă la acest vot. Domnul Jurje a propus ca ședința extraordinară să fie convocată pe 5 februarie 1999, ca să poată participa, domnul Botiș a arătat că el nu putea în acea zi, iar președintele de ședință, citând art. 23 alin. 2 din Legea nr. 69/1991, a arătat că ședința extraordinară se convoca la cererea primarului sau a unei treimi din consilieri, așa că data nu putea fi stabilită atunci; propunerea nu a fost votată. Ordinea de zi fără completări a fost aprobată în unanimitate, de cei 23 de consilieri prezenți; procesul-verbal nu dă cifrele. Procesul-verbal nu numește votanții, iar lista de pe site e dedusă din această unanimitate. Domnii Chereji (punctul 11 discutat primul) și Țintean (amânarea completării) sunt trecuți la propuneri.

La „Diverse”, informarea privind modul de ducere la îndeplinire a hotărârilor din noiembrie–decembrie 1998 nu a avut discuții, iar raportul privind verificările la spațiile comerciale din apartamentele de la parterul blocurilor fusese discutat, la propunerea domnului Cristurean, împreună cu punctul 7, abrogarea Hotărârii nr. 13/1996. La solicitarea Comandamentului de Jandarmi Județean Bistrița-Năsăud de atribuire a unui spațiu, președintele de ședință a cerut un acord de principiu ca executivul să găsească o soluție; domnul primar a arătat că Primăria nu avea un asemenea spațiu, a propus atribuirea unui teren al statului pentru construirea unei unități de jandarmi, pe Drumul Tărpiului — mai târziu, pe str. Tărpiului, lângă Penitenciar, un teren „de 4,00 ha și ceva” — și a citit adresa jandarmilor. Domnul Laza Kosma a întrebat dacă cele 10 ha de lângă rocadă erau încă ale Ministerului de Interne — domnul primar a confirmat, arătând că cele două demersuri ale Primăriei pentru ele fuseseră respinse — și a socotit că nu trebuia să li se mai dea nimic; domnul consilier Lazăr Ioan a descris condițiile de cazare ale jandarmilor și a cerut fie recuperarea terenului ministerului, fie atribuirea celui propus de executiv; domnul Cristurean a amintit o scară de cămin FEDERALCOOP, de 340 de locuri, care putea fi cumpărată, iar domnul Chereji, că Ministerul de Interne deținea în municipiu 25 ha libere de construcții, din care 15 la Unirea. Președintele de ședință a propus ca membrii comisiei de urbanism să vină, împreună cu executivul, cu propuneri concrete; nu s-a votat. Sponsorizarea cărții „Jurnal Iluzoriu”, punctul 4, are pagină proprie.

La solicitarea Radio XXI Bistrița (în ordinea de zi, „RADIO 21 BISTRIȚA”) de 33 de milioane de lei pentru cheltuielile Festivalului Internațional „Nunta Zamfirei”, ediția a VIII-a, din 1998, domnul Lazăr a arătat că, potrivit comisiei de buget, o activitate din anul financiar trecut nu se mai putea plăti și a propus ca festivalul să fie cuprins în manifestările din 1999; domnul director Toderașc Georgică, de la Direcția economică, a confirmat că nu se puteau aproba bani pentru o acțiune din anul anterior; domnul Chereji a cerut ca organizatorilor să li se garanteze sprijinul pentru ediția din 1999, eventual organizată sub egida „Zilelor Bistriței”; domnul consilier Săsărman Traian a propus ca organizatorii să vină la ședința următoare cu o nouă cerere, de discutat în comisia de buget; domnul Botiș a propus ca suma să fie prinsă în proiectul de buget și ca, în fiecare an, consiliul să instituie un premiu literar și un premiu sportiv, iar domnul Țintean a cerut un grafic al acțiunilor culturale și sportive pe 1999 și ca domnul Cosma Dorel să vină cu o cerere pentru Ansamblul „Balada”. Președintele de ședință a arătat că proiectul de buget va avea în vedere asemenea acțiuni; nu s-a votat. La cererea Direcției Județene pentru Tineret și Sport de sprijin financiar pentru domnul Farcaș Alexandru, la Campionatul Mondial de Atletism – Veterani din Anglia (21 iulie – 9 august 1999), domnul Cristurean i-a prezentat rezultatele — și faptul că era președintele Organizației Municipale a PNL —, iar domnul Chereji a socotit că sprijinul trebuia îndreptat spre viitorul sportului și spre performerii plecați din Bistrița, amintind că pentru „Gabriela Sabo” — probabil atleta Gabriela Szabo — nu se dăduse niciun ban; nu s-a votat. La sfârșit, la invitația președintelui de ședință, delegații sătești Sabău George (Slătinița), Someșan Teofil (Sărata) și Mureșan Ștefan (Unirea) au vorbit despre proiectele privind localitățile lor; intervențiile lor sunt trecute la Hotărârea nr. 8, Hotărârea nr. 7 și Hotărârea nr. 11.

Domnii Cristurean, Chereji, Cotuțiu, Jurje și Țintean sunt trecuți la interpelări; fiecare a mai luat cuvântul în această parte a ședinței și e trecut și la intervenții, alături de domnul Creța (completarea privind capela mortuară), de domnii Botiș și Laza Kosma, de domnul Moldovan Emil, de domnul primar și de domnișoara secretar, care au răspuns, și de domnii Lazăr, Toderașc și Săsărman, care au vorbit la „Diverse”. Propunerea domnului Botiș privind premiile anuale nu a fost supusă la vot.