Punctul 4 al ordinii de zi anunțate, discutat ultimul, ca punctul 5, la propunerea executivului. Hotărârea figura pe site la o ședință extraordinară din 22 noiembrie 1998, ca Hotărârea nr. 115/22.11.1998, „adoptată cu 16 voturi”; 22 noiembrie 1998 a fost o duminică și nu există un proces-verbal pentru acea zi, iar dezbaterea și votul hotărârii sunt consemnate în această ședință, așa că a fost mutată aici, cu data de 22 octombrie 1998.

Proiectul fusese avizat favorabil de comisiile de urbanism, de buget, de comerț și de cultură. Domnul consilier Bâzu Gheorghe, pentru comisia de urbanism, a cerut ca în anul următor executivul să aibă în vedere domeniile rămase netratate — asfaltarea străzilor, parcările, utilajele pentru curățenia orașului, zonele pentru locuințele tinerilor, locurile de agrement (baza MHC) —, a socotit „sărac” topul investițiilor, în care după imobilul din str. Dornei urma gazul metan la Ghinda, cu 4 miliarde de lei, și a cerut propuneri de lucrări în comisia de urbanism până la sfârșitul anului. Domnul consilier Chereji Florin Adrian (trecut „Chereji Adrian”) a arătat că se discuta „aproape un fapt împlinit”, cu diminuarea transferurilor de la bugetul central, că bugetul, mai ales structura cheltuielilor, nu fusese bine gândit de la început, că era păcat ca banii din vânzarea bunurilor orașului să meargă și la consumul curent, că unele lucrări, ca rețeaua de gaz din Ghinda, puteau fi eșalonate în favoarea altora, ca capela mortuară, și că la Direcția de administrare a domeniului public reparațiile străzilor primiseră prea puțin față de spațiile verzi; a dat ca exemplu bun locul de joacă din fața Școlii generale nr. 1, făcut în asociere cu SC „ROMBAT” SA, a criticat întârzierea investițiilor din piețe, deși la începutul anului exista un excedent, și a cerut aprobarea grabnică a bugetului pe 1999 — în procesul-verbal, „bugetul pe anul 1999 a fost aprobat numai în iulie”, referitor la cel pe 1998. Domnul consilier Cristurean Ioan a cerut o destinație pentru fundurile de grădini și terenurile neocupate, prin concesionare sau altfel.

Domnul consilier Țintean Ioan a prezentat rectificarea: veniturile proprii creșteau cu 930 de milioane de lei față de bugetul din iulie, totalul ajungând, cu defalcările din impozitul pe profit, la „52.949.000 lei” (mai târziu, „52,900 miliarde lei”), deși Consiliul Județean retrăsese 800 de milioane de lei din transferuri; creșterea venea mai ales din vânzarea mijloacelor fixe — 1,9 miliarde de lei majorate cu 730 de milioane, numite în procesul-verbal „2,730 miliarde lei” —, se pierduseră 500 de milioane din impozitul pe profit al fostei RATL, iar la cheltuieli se suplimentau personalul (210 milioane), cheltuielile materiale (180 de milioane), învățământul (100 de milioane — 50 pentru Școala generală nr. 1, 20 pentru Liceul de artă „Corneliu Baba”, 30 pentru grădinița în limba germană), acțiunile sociale (32 de milioane) și salubrizarea (200 de milioane), iar din investițiile noi se tăiau 638 de milioane la podul de la Budac, 70 la str. Tudor Vladimirescu, 50 la studiul de circulație și circa 60 la studiul străzilor din centru. Domnul consilier Tălmaciu Tiberiu a remarcat suplimentările pentru învățământ, sănătate și cultură, iar domnul consilier Anton Constantin a cerut sprijin pentru Centrul de Transfuzie — 50 de milioane de lei din cele 100 necesare — și a apreciat că, pentru prima dată, Primăria investea în restaurare, salvând clădirea din str. Dornei. Domnul Țintean a arătat că din cele 6,3 miliarde de lei de la capitolul „Servicii dezvoltare publică și locuințe”, 2,750 miliarde mergeau la reabilitarea centralelor termice ale SC „PRODITERM” SA, iar președintele de ședință a precizat că centralele nu erau ale societății, ci făceau parte din domeniul public, fiind doar administrate de ea. „Începând cu ora 18,00 la ședință sunt prezenți 18 consilieri. A plecat domnul consilier Anton Constantin”, consemnează procesul-verbal.

Domnul primar Pavel Popescu s-a declarat nemulțumit de felul în care Consiliul Județean trata municipiul, care avea o treime din populația județului, a numit prioritară reabilitarea podului spre Valea Budacului — expertiza arăta pericol de prăbușire —, a vorbit despre Centrul Istoric, imobilul din str. Liviu Rebreanu nr. 46, licitația pentru salubrizare la care nu se prezentase nimeni și lucrările din localitățile componente — gazul la Sigmir (164 de milioane de lei) și la Ghinda, podul și străzile din Unirea, gazul la Sărata și Slătinița, căminele culturale —, după discuții cu delegații sătești, între care domnii Purcel, Mureșan, Marga și Sabău; banii pentru salubrizare nu ajungeau pentru decembrie, iar Primăria intrase în 1998 cu datorii de aproape un miliard de lei. Domnul Țintean a prezentat apoi adresa președintelui comisiei de cultură privind înființarea unui teatru la Bistrița, în subordinea consiliului, de discutat pentru ședința ordinară din noiembrie, cu finanțare de la 1 ianuarie 1999.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 16 voturi „pentru” și 2 abțineri, din 18 consilieri prezenți; procesul-verbal nu numește votanții și nu spune cine s-a abținut, așa că pe site e trecut doar domnul Anton, lipsă la vot. Domnul consilier Jurje Valeriu, președintele de ședință, membru al consiliului de administrație al Regiei autonome de termoficare și locativă (RATL), reorganizată ca SC „PRODITERM” SA, nu a declarat că nu participă la vot; cele 18 voturi îi cuprind pe toți consilierii prezenți. Domnul consilier Cotuțiu Viorel, și el membru al consiliului de administrație, lipsea de la ședință.