Punctul 1 al ordinii de zi, discutat ultimul. Comisia specială pentru inventar fusese constituită în ședința anterioară, prin Hotărârea nr. 69/29.07.1999. Domnul consilier Chereji Florin Adrian (trecut „Chereji Florin”) a arătat că proiectul fusese avizat favorabil de comisia de buget, care socotise că rețelele de apă ale orașului trebuiau înscrise în domeniul public al municipiului, iar domnul consilier Cotuțiu Viorel a susținut ca rețelele care deservesc orașul să fie ale municipiului, nu ale județului. Domnul consilier Tălmaciu Tiberiu a arătat că, potrivit Legii nr. 213/1998, policlinicile, dispensarele și unitățile sanitare de interes local intrau în patrimoniul consiliilor locale — important pentru contractele de închiriere cu medicii. Domnișoara secretar Mica Oprea a explicat că, în lista orientativă a legii, sistemele de apă și de canalizare, dispensarele, spitalele și policlinicile figurau atât la bunurile de interes județean, cât și la cele de interes local, iar distincția nu o putea face executivul; Consiliul Județean, care urma să centralizeze inventarele și să le supună aprobării Guvernului, ceruse Regiei de apă inventarul ei și intenționa să înscrie rețelele în domeniul public județean, iar dacă le-ar fi cuprins ambele consilii, ar fi hotărât instanța de contencios — „în nici un caz Guvernul României nu va aproba două hotărâri”; dispensarele, policlinicile și spitalele erau ale Consiliului Județean, iar cele două policlinici erau administrate de Spitalul județean. Domnul consilier Jurje Valeriu a cerut trecerea stației de tratare și a celei de epurare în domeniul public al municipiului — regia județeană fusese a municipiului —, domnul consilier Ciurdărean Emil (trecut „Ciurdăreanu Emil”) a cerut individualizarea celor 9 dispensare medicale umane, a căror listă a citit-o domnișoara secretar, iar domnul consilier Lazăr Ioan, ca orice imobil de interes local să fie trecut în domeniul public al municipiului.

Domnul primar Pavel Popescu a arătat că rețelele, stațiile și celelalte bunuri puteau fi trecute în domeniul public al municipiului, pe baza listelor cerute de la AQUABIS și de la Direcția sanitară, urmând ca, la liste identice, să hotărască instanța de contencios administrativ, dar a atras atenția — ca și domnișoara secretar — că regia ar fi cerut apoi bani de la bugetul local pentru investițiile ei, lucrările făcute cu BERD fiind susținute de Consiliul Județean și garantate de Guvern. Domnul Cotuțiu a revenit: ce se afla pe raza municipiului trebuia să fie al Bistriței, iar regia, care aducea venituri mari și spărgea străzile fără să le repare, trebuia controlată. Președintele de ședință l-a întrebat ce poziție își menținea, cea din 1994, când fusese de acord cu trecerea regiei la județ, sau cea de atunci, iar procesul-verbal consemnează apoi, fără vorbitor indicat, propunerea ca rețelele să rămână în patrimoniul regiei, pentru a nu încărca bugetul cu încă o regie. Domnul Tălmaciu a arătat că rețelele nu deserveau alte localități, deși așa se spusese în 1994. Domnul Chereji a propus ca regia să rămână de interes județean, iar consiliul să-i concesioneze rețelele orașului, și a propus introducerea în centralizatorul inventarului a unui punct XI, „Sisteme de alimentare cu apă”; domnul Jurje a arătat că rețeaua de canalizare nu ieșea din municipiu. La întrebarea domnului Cotuțiu, câți oameni veniseră în audiență cu probleme de apă sau de curent — la primar, nu „la domnul Marinescu”, președintele Consiliului Județean —, domnul primar a răspuns că vreo 10–15, respectiv 6–7. Domnul consilier Buta Anton s-a mirat că unii consilieri voiau să guverneze „un oraș fără bunuri” și a cerut trecerea rețelelor în patrimoniul consiliului local, iar domnul consilier Bența Ioan, trecerea în proprietatea municipiului a rețelelor existente.

Proiectul în varianta executivului a strâns 13 voturi „pentru” și 2 abțineri, iar cel cu amendamentele consilierilor — trecerea în domeniul public al municipiului a Policlinicii Bistrița, a dispensarelor, a Stației de tratare și de epurare, a Spitalului județean, a rețelelor de apă și de canal — 15 voturi „pentru” și o abținere. Președintele de ședință a constatat că proiectul „nu a întrunit votul a 2/3 din numărul consilierilor în funcție” — 16 din 23 — și că erau prezenți doar 16 consilieri, ceilalți fiind în concediu până la sfârșitul lunii, când hotărârea trebuia trimisă Consiliului Județean. Domnul consilier Botiș Nelu (trecut „Botiș Ioan”) s-a declarat de acord cu trecerea policlinicii, dar nu și a rețelelor de apă, „deoarece orice societate comercială trebuie să lucreze în profit”, iar domnul Jurje a precizat că nu se schimba statutul regiei. Președintele de ședință a propus un nou vot, separat pe cele două amendamente — Policlinica și rețelele de apă —; domnul consilier Motentan Dorel i-a cerut „să nu influențăm pe nimeni”, domnul primar a amintit că hotărârea Guvernului apăruse la 16 iulie 1999 și că blocase concediile angajaților Primăriei pentru inventar, domnul consilier Câmpeanu Mircea (trecut „Cîmpeanu”) a cerut reluarea votului pe puncte — „Consiliul gândește unitar, dar modul de interpretare este diferit atunci când domnul Botiș se abține” —, iar domnul Chereji a susținut că, potrivit art. 28 alin. 2 din Legea nr. 69/1991, votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție privea doar hotărârile privind administrarea domeniului public și privat, nu și această hotărâre, care se putea adopta cu jumătate plus unu din membrii prezenți. Procesul-verbal nu mai consemnează niciun vot și nicio altă constatare; ședința a fost închisă.

Pe site e trecut votul pe proiectul cu amendamente, ultimul consemnat. Procesul-verbal nu numește votanții și nici pe cei care s-au abținut, așa că câmpurile de vot de pe site sunt goale; voturile din varianta executivului însumează 15, la 16 consilieri prezenți. Amendamentele domnilor Chereji (punctul XI), Ciurdărean (dispensarele) și Jurje (stațiile de tratare și de epurare), cuprinse în varianta votată, sunt trecute la propuneri; propunerile domnului Câmpeanu, de a se vota pe puncte, și a președintelui de ședință, de a se vota separat amendamentele, nu au fost supuse la vot. Președintele de ședință, care a luat poziție pe fond prin întrebarea adresată domnului Cotuțiu, e trecut la intervenții. Proiectul nu are un număr de hotărâre. Inventarul a fost adoptat ulterior, cu modificări, în ședința extraordinară din 16 septembrie 1999, prin Hotărârea nr. 85/16.09.1999.