Punctul 1 de la „Diverse”: cererea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud de transmitere în administrare, fără plată, a imobilului din str. Liviu Rebreanu nr. 23 Corpului Gardienilor Publici Bistrița-Năsăud. Domnul consilier Țintean Ioan a arătat că în comisia de buget părerea fusese unitară: imobilul trebuia păstrat în administrarea consiliului local, numărul imobilelor din patrimoniu scăzând de la o zi la alta, și închiriat mai departe Corpului Gardienilor Publici, cu chiria modică de atunci — 300.000 de lei, față de 7–8 milioane pentru alte spații. Domnul consilier Cotuțiu Viorel, care nu participase la ședința comisiei, a cerut o chirie „normală”, de 7–8 milioane de lei pe lună, socotind că gardienii cereau condiții „mai ceva decât cei de la NASA” și nu-și făceau datoria. Domnul consilier Purdea Mircea a arătat că o parte din atribuțiile gardienilor urma să treacă la Poliția municipală, a cărei înființare era aproape sigură și care avea să aibă nevoie de un sediu, cum văzuse la Besançon. Domnul primar Pavel Popescu a arătat că referatul Direcției economice propunea netransmiterea imobilului: Corpul Gardienilor Publici presta servicii contra cost — un gardian costa Primăria 15 milioane de lei pe lună —, viitorul pietonal Liviu Rebreanu avea să împiedice accesul mașinilor, iar Primăria avea nevoie de spații, între altele pentru Serviciul de impozite și taxe de înființat de la 1 ianuarie 1999; cererea intrase în consiliu pentru că venise și o adresă a Consiliului Județean. Domnul Țintean a adăugat propunerea făcută în comisie de domnul consilier David Mircea: chiria scăzută putea fi un argument pentru un tarif mai mic al posturilor de pază ale Primăriei.

Domnul consilier Ciurdărean Emil — trecut „Ciurdăreanu Emil” — a întrebat cum își permiteau președintele și secretarul Consiliului Județean, domnii Marinescu Gheorghe și Redl Iosif, să semneze o adresă potrivit căreia imobilul nu era înregistrat în cartea funciară în administrarea municipiului; președintele de ședință a arătat că imobilul era în patrimoniul Primăriei, iar domnul director Toderașc Georgică, că imobilul, din CF Bistrița nr. 3342, nr. top. 1071, trecuse în proprietatea statului prin Decretul nr. 92/1950, urmând să fie înscris în cartea funciară dreptul de proprietate privată al municipiului. Domnul consilier Chereji Florin Adrian — trecut „Chereji Adrian” — a socotit adresa reală, imobilul figurând încă pe statul român, și a cerut ca municipiul să-și înscrie în cartea funciară imobilele declarate proprietate privată prin hotărârea din iunie. Domnul David a arătat că sprijinise înființarea Corpului Gardienilor Publici și că poziția celor două comisii era cea corectă: menținerea situației actuale până la apariția legii patrimoniului.

Luarea de cuvânt a comandantului Corpului Gardienilor Publici, domnul Florean Ovidiu — trecut și „Florian Ovidiu” —, a fost aprobată în unanimitate; procesul-verbal nu dă cifrele. El a arătat că instituția nu era o societate comercială, ci o instituție publică prestatoare de servicii, care trăia din autofinanțare, că primise spațiul prin închiriere de la fosta RATL în 1994 și investise 64 de milioane de lei într-o reparație capitală — când o Dacia costa 6 milioane — și că, la înființarea Poliției municipale, Corpul nu avea să dispară. Domnul Cotuțiu și-a cerut scuze pentru „societate comercială”, a cerut să se verifice cine încasase cei 64 de milioane și pe ce documente și a povestit o înțelegere eșuată cu gardienii pentru paza comună a SC „UCTA” SA și a Fabricii de bere; paragraful nu are vorbitor în procesul-verbal, dar continuă intervenția lui.

Propunerea din referatul Direcției economice — neavizarea transmiterii imobilului în administrarea Corpului Gardienilor Publici și rămânerea lui în folosința acestuia prin contractul de închiriere existent — a fost aprobată cu 16 voturi „pentru” și o abținere; „Nu se află în sală domnul consilier Laza Kosma Tiberiu”, consemnează procesul-verbal, așa că votau 17 consilieri. Procesul-verbal nu numește votanții și nu spune cine s-a abținut. Votul nu are un număr de hotărâre în procesul-verbal.