Taxele locale în Bistrița: de la comerțul stradal din 1992 la clădirile neîngrijite din Centrul istoric

Primele taxe: comerț stradal, terase și mașini

Marian Toniuc, primarul municipiului, 1992 Primele taxe ale noului consiliu au venit în primăvara lui 1992. Comerțul stradal din fața magazinelor costa 1.000 de lei pe metru pătrat pe lună (HCL 9/1992). Pentru terase, proiectul propunea 220 de lei pe metru pătrat. Consilierul Tiberiu Laza Kosma a găsit suma prea mică și a propus 250 de lei, variantă votată în unanimitate (HCL 13/1992).

În aceeași ședință a apărut o taxă pe autoturisme, pentru întreținerea drumurilor. Primarul Marian Toniuc arăta că în oraș erau circa 9.500 de autoturisme și doar 7.300 de locuri de parcare (HCL 15/1992). În 1993 au urmat taxe speciale pentru toaletele publice, parcările cu plată și staționarea neregulamentară (HCL 39/1993, HCL 40/1993, HCL 42/1993). Prima hotărâre generală privind taxele locale, după Legea nr. 27/1994, a fost adoptată în iunie 1994, după o dezbatere amplă (HCL 63/1994).

Scutiri, eșalonări, facilități

Din 1997, nivelul impozitelor se stabilește în fiecare an, cu indexări pentru inflație. Până în 2003, consiliul a judecat și cereri individuale de scutire sau de eșalonare. În noiembrie 2002, de exemplu, a analizat cererea societății Mopal de a-și eșalona datorii restante de peste 3,2 miliarde de lei vechi (HCL 151/2002).

Au venit apoi facilitățile. Din 2003, proprietarii care își repară casele puteau primi reduceri la impozitul pe clădiri (HCL 206/2003). Din 2011, cei din blocurile reabilitate termic sunt scutiți de impozitul pe locuință, la inițiativa consilierilor PD-L (HCL 15/2011).

Trei ani fără majorări, apoi 10%

Pentru 2010, 2011 și 2012, impozitele au rămas nemajorate. Pentru 2013, executivul a propus o creștere de 10% la clădiri și terenuri. Hotărârea a trecut cu 13 voturi „pentru” și 6 împotrivă (HCL 151/2012).

Pe 23 decembrie 2015, taxele pe 2016 au căzut: 10 voturi „pentru” și 8 abțineri, când erau necesare 11 (vezi ședința). Șase zile mai târziu au trecut, cu 12 voturi „pentru”, 2 împotrivă și 6 abțineri (HCL 190/2015). Plângerea prealabilă a Asociației Bistrița Civică împotriva hotărârii a fost respinsă în martie 2016 (vezi ședința).

În 2017, un proiect al consilierului Teodor Ioan Mârza de reducere a impozitului pe clădiri, fără aviz de legalitate, a strâns doar 6 voturi (vezi ședința). În 2018 și 2019, taxele au fost votate încă din aprilie pentru anul următor, cu obiecțiile secretarului municipiului privind transparența decizională (HCL 59/2018, HCL 73/2019).

Camera de Conturi Bistrița-Năsăud a constatat, în controlul pe anul 2016, că Primăria calculase greșit unele taxe și scutiri la impozitul pe teren, potrivit Mediafax.

În pandemie, consiliul a aplicat facilitățile din OUG nr. 69/2020 (HCL 105/2020) și a redus impozitul pe clădirile nerezidențiale ale firmelor afectate (HCL 155/2020). Tot în 2020 a dispărut taxa specială pentru căsătoriile oficiate sâmbăta, din 1993 (HCL 100/2020).

„Indexare, nu majorare”

Ioan Turc, primarul municipiului, 2023 În decembrie 2023, primarul Ioan Turc a explicat că impozitele pe 2024 nu sunt majorate, ci doar indexate cu inflația, cum cere legea. Afirmațiile PSD despre majorări erau, pentru el, „una dintre cele mai grosolane minciuni” din spațiul public. Consilierul PSD Alexandru Bria a răspuns că e totuși „o creștere pe care noi, cel puțin, nu dorim să ne-o asumăm” și a anunțat că colegii lui nu votează. Hotărârea a trecut cu 16 voturi (HCL 235/2023).

Un an mai târziu, Turc era consilier. La propunerea lui, taxele pe 2025 au fost limitate la indexarea cu inflația, iar hotărârea a trecut cu toate cele 21 de voturi (HCL 242/2024). Taxele speciale au rămas la nivelul din 2024 (HCL 243/2024).

2026: Codul fiscal și 48 de plângeri

Sorin Hangan, viceprimar, 2025 Pe 29 decembrie 2025, într-o ședință convocată de îndată, consiliul a votat impozitele pe 2026. Legea nr. 239/2025 schimbase Codul fiscal și crescuse valorile impozabile ale locuințelor. Consilierul George Dumitrescu a propus ca municipiul să reducă la jumătate creșterea. Viceprimarul Sorin Hangan, președinte de ședință, a răspuns că legea nu permite: „Impozitele și taxele locale stabilite în municipiul Bistrița sunt minime la nivel de țară”. Hotărârea a trecut cu 18 voturi „pentru” și unul împotrivă (HCL 302/2025), la fel ca taxele speciale (HCL 303/2025).

Hotărârea a fost contestată de 48 de cetățeni, prin plângeri prealabile. Pe 28 ianuarie 2026, consiliul le-a respins, cu 19 voturi „pentru” respingere și unul împotrivă (vezi ședința).

Clădirile neîngrijite din centru

Floare Gaftone, secretarul general al municipiului, 2026 Pe 25 martie 2026, consiliul a aprobat regulamentul pentru majorarea impozitului pe clădirile și terenurile neîngrijite din Centrul istoric. Consiliera Georgeta Rodica Dobraniș a cerut ca Primăria să-i ajute pe proprietarii fără bani și să facă cunoscută Legea fațadelor. Nu i se părea corect ca o fațadă murdară să fie tratată la fel ca o clădire care pune în pericol siguranța publică. Secretarul general, Floare Gaftone, a explicat că, potrivit Codului fiscal, consiliul poate majora cu până la 500% impozitul pentru clădirile și terenurile neîngrijite. Imobilele vizate trebuie stabilite apoi, fiecare în parte, prin hotărâri cu caracter individual. Regulamentul a trecut cu 14 voturi „pentru” și 4 abțineri (HCL 35/2026).

Istoria completă, cu toate cele peste 170 de hotărâri, este pe pagina Taxele locale.