Pe larg · CJ
Gunoiul județului, de la proiectul european de la Tărpiu la a treia celulă a depozitului
De 18 ani, Consiliul Județean hotărăște cum se adună, se transportă și se depozitează gunoiul din tot județul. Centrul de la Tărpiu, construit cu bani europeni, n-a atins cifrele din proiect: compostul și reciclarea au rămas mult sub plan, iar tarifele au crescut aproape în fiecare mandat. În septembrie 2026, consiliul a refăcut calculele pentru a treia celulă a depozitului, după ce în licitație s-a găsit o eroare în deviz.
Un proiect pentru tot județul
În decembrie 2008, consiliul condus de Liviu-Mihai Rusu a intrat în asociația de dezvoltare intercomunitară pentru deșeuri (HCJ 61/2008) și a aprobat, cu 30 de voturi, studiul de fezabilitate și cofinanțarea proiectului european (HCJ 62/2008). Gheorghe Marinescu a avertizat atunci că Guvernul își redusese contribuția de la 27% la 16%, iar județul avea de suportat mai mult.
În iulie 2011, studiul a fost revizuit (HCJ 36/2011). La Tărpiu, din cauza izvoarelor, terenul de fundare a trebuit înlocuit. Alexandru Pugna s-a mirat că, cu trei luni înainte de final, se descoperă că terenul e mlăștinos. În octombrie, consiliul a stabilit redevența pentru viitorul operator: 20%, dar nu mai puțin de 200.000 de euro pe an (HCJ 41/2011, 19 voturi „pentru” și 11 „împotrivă”, ale consilierilor PSD).
„Cu termene depășite, cu corecții și penalități”
Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean, 2012 În iulie 2012, noul președinte, Emil Radu Moldovan, spunea că județul are „probleme foarte mari” cu cele două proiecte europene mari, drumul DJ 151 și „depozitul ecologic de deșeuri de la Tărpiu”: „cu termene depășite, cu corecții și penalități” (vezi ședința).
În februarie 2013, consiliul a aprobat cu toate cele 27 de voturi contractul prin care Vitalia Servicii pentru Mediu operează centrul de la Tărpiu (HCJ 10/2013). În septembrie 2014, Eugen-Dicones Curteanu cerea ca Vitalia, care preluase și colectarea, să intre „în normalitate”: erau „munți de deșeuri” lângă noile containere (vezi ședința).
Tariful și cifrele care nu ies
Eugen-Dicones Curteanu, consilier județean, 2015 În februarie 2015, tariful de depozitare a urcat de la 42,82 la 69,74 lei pe tonă, fără TVA (HCJ 16/2015, 19 voturi „pentru”, 8 „împotrivă” și 2 abțineri). Eugen-Dicones Curteanu a calculat o creștere de 62,87%. Președintele a numit „populist” felul în care era prezentată cifra.
Administratorul public a pus atunci cifrele pe masă. Studiul din 2009 prevedea 57.000 de tone depozitate pe an; erau 44.500. Compost: 12.000 de tone prevăzute, zero realizate. Reciclabile: 17.500 de tone prevăzute, 1.300 colectate.
Criza din 2016 și comisia de la Tărpiu
În august 2016, asociația a aflat că licența operatorului de colectare fusese refuzată. Pe 1 septembrie, consiliul a votat un contract de urgență cu Supercom; Curteanu a numit tariful de 10 lei cu TVA „mult prea mare” (HCJ 112/2016). În aceeași zi, la propunerea Monicăi Săsărman, a fost înființată o comisie specială care să verifice contractul de la Tărpiu (HCJ 113/2016).
Ioan Țintean, vicepreședintele Consiliului Județean, 2016 Comisia, condusă de vicepreședintele Ioan Țintean, a constatat că stația de compost primea doar 400 din cele 12.000 de tone pe an, iar cea de sortare circa 1.300 de tone, fiindcă nu se colecta selectiv. Celula 2 ar fi putut aluneca peste celula 1 (vezi ședința). Consilierul Anghel Niculae a avertizat că groapa poate deveni „o armă biologică și bacteriologică pentru întreg județul” dacă nu e gestionată cum trebuie. Raportul a fost validat cu 28 de voturi (vezi punctul).
„Nici bine gândit, nici bine conceput”
În noiembrie 2018, după licitație, colectarea și transportul au fost concesionate către Supercom, cu toate cele 31 de voturi (HCJ 170/2018). De la 1 ianuarie 2019, depozitarea la Tărpiu a ajuns la 104,79 lei pe tonă (HCJ 180/2018).
În ianuarie 2019, la o nouă scumpire, Curteanu a întrebat de ce deșeurile, care în lumea civilizată sunt „o marfă și nu o povară”, nu sunt valorificate, ca tariful să scadă. Președintele a răspuns că proiectul moștenit „nu a fost nici bine gândit, nici bine conceput”: nu are stație de tratare mecano-biologică (HCJ 4/2019). În decembrie, tarifele de la Tărpiu au crescut din nou, cu contribuția pentru economia circulară impusă prin lege: 22 de voturi „pentru”, 7 „împotrivă” și 2 abțineri (HCJ 150/2019).
Pubele noi, tarife noi
În 2020, consiliul a aprobat studiul pentru celula 2 a depozitului (HCJ 38/2020). Din iunie 2022, colectarea pe patru fracții a devenit obligatorie.
Viorica Calo, consilier județean, 2022 Liberala Viorica Calo a întrebat atunci de ce au crescut costurile, dacă oamenii selectează singuri gunoiul (HCJ 93/2022). Pentru pubele noi, județul a pus 12.577.027,16 lei cofinanțare din fondul sistemului (HCJ 191/2022), iar în 2024 a depus și etapa a doua (HCJ 52/2024).
Florin-Grigore Rogozan, consilier județean, 2025 În august 2025, la ajustarea tarifelor Supercom, Florin-Grigore Rogozan ar fi vrut ca mandatul să fie „să aprobe sau să respingă” (HCJ 102/2025, 23 de voturi „pentru”, 5 „împotrivă”, 2 abțineri). În septembrie, consiliul a avizat caietul de sarcini pentru viitoarea colectare separată, inclusiv a biodeșeurilor (HCJ 114/2025). Tarifele noi de la Tărpiu se aplică din 1 ianuarie 2026 (HCJ 132/2025, 24 de voturi și 7 abțineri).
A treia celulă
În februarie 2026, consiliul a aprobat studiul pentru celula 3 a depozitului (HCJ 20/2026). Pe 15 septembrie 2026 l-a revizuit: în timpul licitației s-a descoperit o eroare aritmetică în devizul general, care schimbă valoarea investiției (HCJ 121/2026, cu toate cele 28 de voturi, fără discuții).
Istoria completă, cu toate hotărârile, este pe pagina Sistemul de gestionare a deșeurilor.