Punctul 1 de la „Diverse”: referatul privind analiza cererii de concesionare sau închiriere a bazei MHC, închiriată din mai 1996 firmei ROSAVICOM. Domnul consilier Botiș Nelu — trecut „Botiș Ioan” — a arătat că în comisia juridică se ridicase problema terenului, nelămurit juridic. Doamna director Pungovschi Bucur Cecilia a arătat că o parte din teren fusese închiriată sezonier unei societăți care nu-și plătise chiria pe 1997 și 1998 și cu care consiliul era în litigiu — societatea invoca lucrări de îmbunătățire făcute fără acordul consiliului, fără certificat de urbanism și fără autorizație de construire —, iar situația juridică a terenului era nesoluționată: la construirea lacului, numerele topografice ale plajei trecuseră la RENEL, iar o parte din teren figura pe foști proprietari decedați sau pe moștenitori necunoscuți; după reglementare, urmau un PUD și licitația sau altă formă de atribuire.

Domnul consilier Cotuțiu Viorel a arătat că problema fusese discutată în mai multe ședințe ale comisiei de urbanism, că deținătorul contractului îi prezentase documentele lui — între ele un proces-verbal prin care Serviciul tehnic recunoștea îmbunătățirile, înmânat președintelui comisiei de urbanism, absent în ziua aceea —, că păreau să fi existat înțelegeri tacite de compensare a chiriei cu lucrările și că era o greșeală să se spună că nu se știa al cui era terenul. Domnul consilier Chereji Florin Adrian a arătat că era vorba de o inversare a numerelor topografice — orașul figura proprietar pe suprafața de sub lac, iar RENEL pe plajă —, că procesele-verbale doar constatau lucrările, fără vreo compensare a chiriei, și că, până la clarificarea proprietății, contractul trebuia socotit încetat, iar baza scoasă apoi la licitație. Domnul primar Pavel Popescu a arătat că firma nu avea nici măcar un proces-verbal de predare-primire, că nu plătise chiria pe 1996 și nu semnase actul adițional pe 1997, fiind acționată în instanță, și a spus că domnul Cotuțiu era prieten cu patronul firmei ROSAVICOM, al cărui apartament fusese reparat în 1994 de SC „UCTA” SA; domnul Cotuțiu a răspuns: „eu nu susțin pe nimeni”. Domnul consilier Țintean Ioan a socotit că inversarea din cartea funciară se putea rezolva de mult și că, în loc să mărească impozitele și taxele, consiliul pierduse, și anul trecut, și în acest an, 50–100 de milioane de lei dintr-o bază „extraordinară”, iar domnul consilier Laza Kosma Tiberiu a replicat că Primăria nu trebuia să câștige tot timpul bani din orice, ci să le ofere ceva cetățenilor pentru impozitele plătite. Referatul nu a fost supus la vot.