Ședința a fost deschisă de domnul consilier Cristurean Ioan, cel mai în vârstă dintre consilieri, care a cerut propuneri pentru președintele de ședință: domnul consilier Săsărman Traian l-a propus pe domnul consilier Jurje Valeriu, ales în unanimitate, de cei 18 consilieri prezenți; procesul-verbal nu dă cifrele. La apel s-au constatat 3 absențe — domnii consilieri Laza Kosma Tiberiu, Cotuțiu Viorel și Totir Constantin —, iar pentru semnarea procesului-verbal au fost propuși domnii consilieri Buta Anton, Chereji Florin Adrian (trecut „Chereji Adrian”) și Câmpeanu Mircea (trecut „Cîmpeanu Mircea”). Ordinea de zi cuprindea 5 proiecte de hotărâre: încetarea prin demisie a mandatului domnului consilier Ilișuan Marcel Ioan, validarea mandatului domnului Bența Ioan, organigrama Centrului de cazare temporară a persoanelor fără adăpost din str. Dornei nr. 12, rectificarea bugetului pe anul 1998 și modificarea art. 4 din Hotărârea nr. 63/29.06.1998, privind vânzarea spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință. La propunerea executivului, rectificarea bugetului, punctul 4, urma să fie discutată după punctul 5; ordinea de zi, cu această modificare, a fost aprobată în unanimitate, de cei 18 consilieri prezenți. Procesul-verbal nu numește votanții, iar lista de pe site e dedusă din această unanimitate. Domnul Săsărman e trecut la propuneri, ca la ședințele precedente. Domnul Bența Ioan, validat consilier la punctul 2, nu apare la aceste voturi.

Domnul consilier Chereji Florin Adrian s-a declarat nemulțumit de răspunsul primit la o interpelare anterioară, privind construcția domnului Sîngeorzan Pavel — trecut și „Sângerozan Pavel” — de pe Calea Moldovei: autorizația fusese dată pentru o organizare de șantier, o construcție metalică provizorie demontabilă, dar se ridicase o construcție definitivă, din zidărie cu structură de rezistență metalică, iar proprietarul se obligase, printr-o declarație autentificată, s-o desființeze până la sfârșitul anului 1999. A cerut verificarea documentației depuse pentru autorizație și, dacă nu corespundea, găsirea vinovatului — „situația disciplinei în construcții este scăpată din mână” — și a revenit după rezumatul președintelui de ședință. Domnul consilier Câmpeanu Mircea a întrebat de ce nu fusese discutată în consiliu hotărârea Consiliului Județean din ianuarie 1998, care interzicea închirierea de spații pentru activitățile unor grupări nerecunoscute de lege — „yogini, sataniști” — și recomanda consiliilor locale hotărâri asemănătoare, și a cerut ca problema să fie dezbătută în ședința din noiembrie; domnul primar a socotit hotărârea o recomandare, a amintit că asociația „YOGA SHAMBU” avea un spațiu pe str. Liviu Rebreanu, primit de la fostul primar, cu contract în derulare și chiria la zi, și a acceptat ca subiectul să fie trecut pe ordinea de zi a unei ședințe viitoare.

Domnul consilier Cristurean Ioan a ridicat curățenia zonei CFR dintre gară și Drumul Dumitrei Vechi și baza de producție a Direcției de Telecomunicații, ridicată fără autorizație de construire și fără breteaua de circulație de circa 6 m promisă la aprobarea planului urbanistic zonal. Domnul consilier Creța Simion a întrebat de ce nu era terminată capela mortuară de pe Drumul Tărpiului — „riscăm să fim pe drept cuvânt clasificați ca slabi gospodari” —, iar domnul consilier Lazăr Ioan a ridicat închirierea unor spații ale Casei Municipale de Cultură către „yogini” și „sectele interzise de lege” și serviciile SC „CODRIȘOR” SRL, ai cărei șoferi nu puneau la loc recipientele de gunoi, blocând intrările în blocuri, deși vorbise de cel puțin 5 ori cu patronul firmei, domnul Iuga Grigore. Domnul consilier Săsărman Traian a cerut ridicarea mașinilor abandonate în parcări — pe str. Arțarilor și în parcarea din fața BANCOREX —, iar domnul consilier Motentan Dorel a cerut ca SC „PRODITERM” SA să prezinte la ședința următoare o informare despre studiul de fezabilitate pentru modernizarea rețelelor și a centralei termice și despre finanțarea prin Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Domnul consilier Țintean Ioan a întrebat dacă ședința era extraordinară sau ordinară și a propus ca, dacă cele 5 puncte erau toate problemele lunii, ea să fie transformată în ședință ordinară, iar altfel să se discute doar rectificarea bugetului și punctul legat de ea; a cerut și o informare a direcției de specialitate despre pregătirea pentru iarnă. Președintele de ședință a arătat că ședința era „clar” extraordinară, convocată într-un termen scurt, potrivit Legii nr. 69/1991, și nu putea fi transformată în ședință ordinară; propunerea nu a fost supusă la vot.

Domnul primar Pavel Popescu a răspuns că CFR-ului i se trimiseseră de multe ori adrese, urmând una oficială către Regionala CFR Cluj; că ROMTELECOM nu avea nici atunci autorizație de construire — ea și constructorul fuseseră amendați cu câte 20 de milioane de lei —, nu lăsase drumul de acces cerut de consiliu — directorul ei, domnul Găzdac, socotea, la telefon, că Primăria forța nota — și era în proces cu Primăria; că spera ca capela mortuară să fie terminată în anul următor; și că avea să verifice cui închiria spații Casa Municipală de Cultură, întreținută și din chirii. Pentru iarnă, utilajele erau în mare parte pregătite, iar nisipul și sarea aprovizionate, urmând ca Direcția de administrare a domeniului public să prezinte la ședința următoare o informare scrisă; despre mașinile abandonate, pentru care semnase o dispoziție, urma să prezinte o informare domnul viceprimar Marcu Aurel. Parcarea din fața BANCOREX făcea obiectul unei asocieri aprobate de consiliu, dar banca — prin doamna director Domide Ileana — nu semnase contractul; dacă nu răspundea până la sfârșitul anului, hotărârea urma să fie anulată, iar parcarea, estimată la circa 200 de milioane de lei, amenajată de Primărie în primăvară. Despre construcția de pe Calea Moldovei a arătat că autorizația întârziase din cauza avizului EGA și a promis o situație exactă la ședința următoare.

Domnul consilier Tălmaciu Tiberiu a întrebat dacă Primăria cunoștea fondul Băncii Mondiale pentru ocuparea celor disponibilizați — în 1997, din 8 milioane de dolari se folosiseră doar 300.000, iar în 1998, 2 milioane —, prin care primăriile puteau primi, la cerere, în jur de 1,2 milioane pentru fiecare om angajat la lucrări de întreținere și reparații. A ridicat apoi indemnizațiile de ședință ale consilierilor: ședința „din 8 septembrie 1998” — pe site, ședința din 7 septembrie 1998 — și cea extraordinară din acea zi nu erau plătite, indemnizația se acorda după un prag de 5 ședințe, deși numărul lor varia de la o lună la alta, iar noua lege a salarizării cerea stabilirea unor procente pentru plen și comisii. Președintele de ședință a socotit suficientă defalcarea procentuală din regulament, iar domnișoara secretar Mica Oprea, citând art. 48 din Regulamentul de organizare și funcționare a consiliului, a arătat că, sub noua lege a salarizării, modul de acordare a indemnizației trebuia reglementat printr-o hotărâre a consiliului; președintele de ședință a cerut executivului, prin comisia de buget și cea juridică, un proiect de hotărâre pentru ședința următoare. Domnii Chereji, Câmpeanu, Cristurean, Creța, Lazăr, Țintean, Săsărman, Motentan și Tălmaciu sunt trecuți la interpelări, iar președintele de ședință, domnul consilier Jurje Valeriu, tot la interpelări, pentru poziția sa privind indemnizațiile.