Pe larg · CL
Jocurile de noroc în Bistrița: de la alba-neagra din Piața Decebal la regulamentul din 2026
Primele jocuri de noroc pomenite în Consiliul local au fost cele de alba-neagra de pe trotuarul din Piața Decebal, în 1994. Au urmat chioșcurile Loto, o sală non-stop lângă o școală și păcănelele de lângă Colegiul „Liviu Rebreanu”. În aprilie 2026, consiliul a adoptat primul regulament pentru sălile de jocuri, iar propunerea de a le interzice a strâns doar 6 voturi. Până în septembrie au urmat șase hotărâri de autorizare.
Alba-neagra și chioșcurile Loto
Pe 5 mai 1994, consilierul Ioan Ciașcai i-a cerut primarului să intervină la Poliție pentru eliberarea trotuarului din Piața Decebal, „unde se practică jocurile de noroc (alba-neagra)”, potrivit procesului-verbal (vezi ședința).
Jocurile legale au ajuns în consiliu pe altă cale: prin chioșcurile Loto-Pronosport de pe domeniul public, ale căror contracte de închiriere au fost prelungite de mai multe ori (HCL 1/1998, HCL 5/2006, HCL 35/2008). Ultima prelungire, din ianuarie 2010, privea un punct de pe Bulevardul Republicii, colț cu strada Ursului, cu toate cele 21 de voturi (HCL 11/2010).
O sală non-stop lângă școală
Corina Livia Someșan, consilier local, 2007 În octombrie 2007, consiliera Corina Livia Someșan a întrebat dacă e legală sala de jocuri non-stop deschisă lângă Școala generală nr. 1. Primarul Vasile Moldovan a promis o verificare și a spus că, dacă sala nu e legală, „luăm măsurile împotriva celor care au organizat aceste jocuri de noroc în preajma școlilor” (vezi ședința).
Ovidiu Teodor Crețu, primarul municipiului, 2010 Câțiva ani mai târziu, bingoul apărea în discuțiile despre bani. În septembrie 2010, primarul Ovidiu Teodor Crețu spunea că veniturile orașului vor crește: „Și influența BINGO, este adevărat, dar nu asta dă tonul”. În aprilie 2011, tot el a explicat excedentul de aproape 16 milioane de lei al bugetului și prin „jocul de BINGO”, care a dus la o creștere a încasărilor (ședința din 30.09.2010 și ședința din 21.04.2011).
Păcănelele de lângă Colegiul „Liviu Rebreanu”
Floare Gaftone, secretarul municipiului, 2019 În martie 2019, consiliul avea de votat vânzarea celor 26 de metri pătrați de sub un spațiu comercial de pe Bulevardul Decebal nr. 44, fost chioșc de panificație. Secretarul municipiului, Floare Gaftone, a spus că a mers la fața locului și că acolo funcționează jocuri de noroc, „acele păcănele”. A amintit că la Oradea consiliul interzisese astfel de activități în jurul școlilor. Consilierul Ioan Peteleu a numit construcția „o bubă”, aflată „la doi pași de Colegiul Național Liviu Rebreanu”. Vânzarea a fost respinsă: 2 voturi „pentru”, 6 împotrivă și 13 abțineri (vezi ședința).
Aprilie 2026: regulament, nu interdicție
Regulamentul de autorizare a sălilor de jocuri a fost pus pe ordinea de zi pe 23 aprilie 2026, dar primarul l-a retras, invocând o adresă primită chiar în acea dimineață de la o organizație profesională din domeniu (vezi ședința). A revenit patru zile mai târziu, într-o ședință online convocată de îndată.
Consiliera Georgeta Rodica Dobraniș a anunțat de la început că nu votează, „având un spațiu în chirie în care funcționează o astfel de activitate”. Comisiile au adus amendamente: cel mult o sală la 2.300 de locuitori, nicio sală la mai puțin de 125 de metri de o școală sau grădiniță, program prelungit doar cu acordul asociației de proprietari și al vecinilor.
Alexandru Tudor Filip, consilier local, 2026 Consilierul PNL Alexandru Tudor Filip a susținut că sălile vor rămâne „la parterurile blocurilor din cartiere” și că „nimic esențial nu se schimbă cu aceste modificări”. Plafonul ar fi însemnat, după calculul lui, circa 40 de săli. Președintele de ședință, George Dumitrescu, i-a răspuns: „Ați vrea să fie 100 sau 200?”. Regulamentul a trecut cu 13 voturi „pentru”, 5 împotrivă și o abținere (HCL 53/2026).
Gabriel Lazany, primarul municipiului, 2026 Al doilea punct era proiectul lui Filip de interzicere a sălilor de jocuri, cu păstrarea agențiilor loto și de pariuri sportive. Filip a vorbit despre adicție și despre orașe ca Iași și Slatina, care le-au interzis. Consilierul Daniel Adumitrăchioaiei, psihoterapeut, a spus că interdicția ar muta adicția „către online sau către altă adicție”. Primarul Gabriel Lazany a numit regulamentul votat „una dintre cele mai restrictive hotărâri de consiliu local adoptate în țară” și a spus că o interdicție ar trimite jucătorii spre săli clandestine. Proiectul a primit 6 voturi „pentru”, 10 împotrivă și 2 abțineri (vezi ședința).
Autorizațiile
Din mai, consiliul a dat autorizațiile de funcționare pe rând, toate la propunerea primarului. Prima a fost pentru Pheonix Total Games, cu 10 voturi „pentru”, 3 împotrivă și 3 abțineri (HCL 77/2026). Două zile mai târziu au urmat Riviera Games, Hattrick Bet și Hattrick Online, pe baza a opt rapoarte favorabile ale Poliției Locale (HCL 93/2026).
În iunie, consiliul a respins plângerea prealabilă a Companiei Naționale „Loteria Română” împotriva regulamentului, cu 15 voturi „pentru” respingere, unul împotrivă și 2 abțineri (vezi ședința). În iulie au fost autorizate alte puncte de lucru, după ce Club King a fost scos din listă (HCL 115/2026). În august, regulamentul a fost modificat, cu 15 voturi „pentru” (HCL 139/2026).
Pe 14 septembrie au trecut, cu câte 10 voturi, încă trei autorizații, între care și Club King (HCL 153/2026). Cine a votat și cum e în articolul Încă trei săli de jocuri de noroc, autorizate cu câte 10 voturi.
Istoria completă, cu toate hotărârile, este pe pagina Jocurile de noroc.