Primul consiliu ales

Mandatul 1992–1996 a fost primul consiliu local al Bistriței ales liber după 1989. La alegerile locale din februarie 1992, cele 23 de locuri s-au împărțit între Convenția Democratică (7), Frontul Salvării Naționale (6), PUNR (3), UDMR (2), Mișcarea Ecologistă (2) și câte un consilier al PRM, PDAR și Uniunii Democrate a Romilor. Frontul Salvării Naționale s-a scindat o lună mai târziu, iar aripa din care făceau parte consilierii bistrițeni (Petre Roman) a devenit, în mai 1993, Partidul Democrat (FSN); în consiliu ei au apărut de atunci ca „grupul P.D. (F.S.N.)”, dar pe acest site rămân trecuți la FSN, partidul pe listele căruia au fost aleși. Consiliul a fost constituit la 28 februarie 1992, într-o ședință condusă de cel mai în vârstă consilier, Constantin Sabie; primar a fost Marian Toniuc (Mișcarea Ecologistă din România), iar secretariatul l-a asigurat întâi Cecilia Pungovschi, apoi, din aprilie 1993, Mica Oprea.

În 73 de ședințe — 49 ordinare, 20 extraordinare și 4 festive — consiliul a adoptat 459 de hotărâri și a respins 46 de proiecte, multe dintre ele concesionări de terenuri care n-au întrunit două treimi din voturi. Președintele de ședință se alegea de fiecare dată, prin propunere și vot.

Viceprimarii

Primul viceprimar, Adrian Florin Chereji — cel care condusese administrația provizorie a orașului din 1990 —, a fost ales la constituire, prin vot secret, cu 12 voturi la 11. A demisionat în toamna lui 1992, iar la 29 octombrie consiliul l-a ales în locul lui pe Tiberiu Laza Kozma (Convenția Democratică), viceprimar până la 1 martie 1995. Al treilea viceprimar, Ioan Moldovan (S.) (PRM), ales în martie 1995, a demisionat la 22 aprilie 1996, după ce câștigase prin concurs un post incompatibil cu funcția, așa că municipiul a încheiat mandatul fără viceprimar.

Potrivit Legii nr. 69/1991, consilierul ales viceprimar își pierdea locul în consiliu: în locul lui Chereji a intrat Florin-Gheorghe Iliescu, chiar din prima zi, în locul lui Laza Kozma Tiberiu Tălmaciu, iar în locul lui Moldovan Alexandru Broască.

Plecări și supleanți

Componența consiliului s-a mai schimbat de patru ori. Gheorghe Pop (PUNR), numit prefect al județului, a fost înlocuit în ianuarie 1993 de Vasile Dascăl. Ioan-Emil Morariu (Convenția Democratică) a demisionat în primăvara lui 1993, iar locul lui l-a luat Pamfil Moisil, care a demisionat la rândul lui, din motive profesionale, în decembrie 1993, fiind urmat de Iacob Murza. Zoltan Koszoruș (UDMR) a demisionat la sfârșitul lui 1993; în locul lui a intrat, în ianuarie 1994, Mihai Jakab.

Ce a dezbătut consiliul

Primii ani au fost ai reorganizării orașului: asociațiile de locatari, reorganizate și chemate să se constituie legal, fondul funciar, piețele și comerțul stradal, salubrizarea — după disputa dintre SC „Urbana” și SC „Codrișor”, consiliul a făcut obligatorii, din 1993, contractele de salubrizare — și gazul metan, introdus în cartiere cu bani puțini și, potrivit consilierilor, uneori preferențial. Criza din 1993 — apa caldă oprită din august, mitingul sindicatelor din decembrie și o comisie de anchetă asupra regiei de gospodărie comunală — a dus la reorganizarea termoficării: în martie 1995 a luat naștere Regia autonomă de termoficare și locativă.

Consiliul a restrâns circulația în Centrul istoric și a aprobat, ca program, reamenajarea lui, a organizat concursul pentru stema municipiului (1993) și a adoptat Statutul municipiului (1994). A acordat primele 15 titluri de cetățean de onoare ale orașului, a aderat la Federația Mondială a Cetăților Unite, a încheiat o declarație comună cu orașul francez Montreuil, a intrat în programul european ECOS și a aprobat înfrățirea cu orașul grec Karditsa (1994).

Sfârșitul mandatului

Ultimele luni au fost tensionate: în martie 1996 consiliul a respins contul de execuție al bugetului pe 1995, iar la ultima ședință, din 11 iunie 1996, bugetul municipiului pe 1996 și bugetul regiei de termoficare. În încheierea acelei ședințe, Constantin Sabie amintea că cele 12 hotărâri ale consiliului atacate în contencios administrativ fuseseră toate câștigate.