Comisia din proiect nu e completă, așa că se cer nume de consilieri și de personalități care să aducă informații. Ioan-Emil Morariu îl propune pe Ștefan Dănilă, fost director al Muzeului Județean, drept consultant pentru stemă; Constantin Sabie pe Alexandru Misiuga, Tiberiu-Constantin Podani pe Vasile Rațiu, fost director al Corpului didactic, Ioan Farkaș pe Corneliu Mureșan, „primul primar al orașului”, iar Florin-Gheorghe Iliescu pe fostul primar Andrei Wainghërner (așa în procesul-verbal); se propune și un reprezentant al Arhivelor Statului. Ioan Ciascai crede că trebuiau întâi stabilite niște criterii, Rodica Ciascai amintește că personalităților nu li se poate impune nimic, iar Ovidiu-Marius Zăpârțan ar amâna hotărârea până când acestea își dau acordul. Se aprobă în unanimitate propunerea lui Ioan Ciascai: personalitățile nu se nominalizează, iar comisia se completează, la consilieri, cu președinții comisiilor de specialitate — Ioan Ciascai, Florin-Gheorghe Iliescu, Ioan Farkaș, Constantin Anton, Gheorghe Pop și Gheorghe Câmpeanu —, fiecare putând contacta personalitățile pe care le dorește. Hotărârea se adoptă apoi în unanimitate.

Ideea unui simbol al Bistriței, aprobat de consiliu, fusese ridicată la 24 septembrie 1992 de Valeriu-Ioan Jurje, alături de insigna propusă de Gheorghe Câmpeanu și de emblema cerută de Tiberiu-Constantin Podani pentru un serviciu de protocol.