48de ședințe ordinare
25de ședințe extraordinare
25de ședințe de îndată
2ședințe festive
974proiecte dezbătute
36consilieri
6partide

Al treilea mandat al lui Emil Radu Moldovan

La alegerile din 27 septembrie 2020, Emil Radu Moldovan a fost reales președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, prin vot direct, pe lista Alianței pentru Bistrița-Năsăud (PSD, ALDE, PRO România, UDMR) — al treilea său mandat. Cele 30 de locuri de consilier s-au împărțit între PNL (12), PSD (11), PMP (4), ALDE, PRO România și UDMR (câte unul). Potrivit noului Cod administrativ, consiliul nu a mai votat nimic la constituire: mandatele au fost validate de tribunal, iar consiliul a fost declarat constituit prin ordinul prefectului, la 26 octombrie 2020, într-o ceremonie ținută la Centrul Cultural „Dacia”. În decembrie 2020, consilierii i-au ales vicepreședinți pe Camelia Tabără (PSD) și Tiberiu-Ciprian Kecskés-Simionca (PMP), cu 19 voturi din 19 — liberalii au părăsit sala înainte de vot. Secretar general al județului a fost Alexandrina-Crina Borș, iar administrator public Florin-Grigore Moldovan.

În 100 de ședințe — 48 ordinare, 25 extraordinare, 25 convocate de îndată, cea de constituire și ședința festivă din aprilie 2022, la 30 de ani de la înființarea consiliului — consiliul a adoptat 815 hotărâri și a respins trei proiecte. Aproximativ trei sferturi dintre ședințe s-au ținut online: întâi din cauza pandemiei, până în primăvara lui 2022, apoi, în ultimul an, din cauza lucrărilor din Palatul Administrativ. Multe le-a condus vicepreședintele Camelia Tabără, în absența președintelui.

Plecări și supleanți

În decembrie 2020 au plecat din consiliu Bogdan-Gruia Ivan, ales deputat, și Ovidiu-Iosif Florean, ales senator, înlocuiți în ianuarie 2021 de Emiliana-Cristina Darabont și Călin Sbîrciu. Mandatul lui Atilla-Lehel Décsei (UDMR) a încetat în martie 2021, iar în aprilie i-a luat locul Attila Antal. Consilierul Emil Lăcătuș a murit în septembrie 2021; supleanta PRO România Simona-Elena Duca a fost validată în octombrie. În ianuarie 2022, liderul liberalilor Ioan Zăgrean a fost numit prefect al județului; în locul lui a intrat Doina-Maria Sigmirean, iar conducerea grupului PNL a preluat-o Cristian-Costel Cârlig. În martie 2024, Tiberiu-Ciprian Kecskés-Simionca a demisionat din funcția de vicepreședinte și a rămas consilier până la finalul mandatului.

Majoritate și opoziție

Majoritatea formată în jurul PSD, cu sprijinul PMP, a trecut aproape toate proiectele; liberalii, cel mai mare grup din consiliu, au rămas în opoziție. Viorica Calo, Samuel-Leon Coman, Gheorghe Scuturici și Marin-Vasile Rus au cerut în mod repetat ca materialele să ajungă la consilieri cu zile înainte de vot, nu în ziua ședinței, au criticat contractele confidențiale ale clubului Gloria 2018, prețurile apei și ale aparaturii medicale, iar în decembrie 2023 au acuzat conducerea că încalcă regulamentul, votând un amendament odată cu proiectul. Bugetul pe 2024 a trecut cu 23 de voturi și 6 abțineri.

Cele trei proiecte respinse au fost organigrama Centrului Județean pentru Cultură (noiembrie 2020), după ce Coman a cerut o structură „mult mai suplă”; cererea de a trece Sala Polivalentă din Bistrița în proprietatea județului (iulie 2022), care nu a strâns majoritatea necesară; și planul județean antidrog pe 2022–2026 (august 2022), găsit „bazat pe banalități”.

Voturi anunțate dinainte

Odată cu ședințele online, votul dat dinainte a devenit un fenomen: 11 consilieri au cerut, la începutul a 13 ședințe, să li se consemneze votul „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi — înainte ca vreun proiect să fie prezentat sau dezbătut —, invocând de cele mai multe ori semnalul slab, călătoriile sau platforma de vot: Ioan Zăgrean la patru ședințe, Octavian-Mihai Ganea și Marin-Vasile Rus la câte două, iar Vasile-Lucian Pintea, Maria Ulecan, Viorica Calo, Călin Sbîrciu, Attila Antal, Nicolae-Grigore Lupșan, Doina-Maria Sigmirean și Samuel-Leon Coman câte o dată.

Pare un amănunt de procedură, dar atinge chiar rostul unui consiliu ales. Hotărârile se iau după dezbatere: inițiatorul își prezintă proiectul, comisiile își spun avizul, consilierii pun întrebări, aduc argumente pentru sau împotrivă, propun amendamente, iar votul vine abia la capătul acestui drum. Un vot dat dinainte refuză din start dezbaterea — argumentele aduse în timpul ședinței, mai ales cele împotrivă, nu mai pot fi cântărite, iar cei care le aduc vorbesc în gol. O comunitate funcționează prin colaborare, dezbatere, acord și consens, dar și prin respectul pentru dreptul celuilalt de a-și spune argumentele și de a fi ascultat; votul anunțat de la început transformă ședința într-o formalitate. Consilierii sunt aleși ca să participe la această dezbatere, iar ședințele la care și-au anunțat votul dinainte le-au fost socotite totuși ca prezență, de care depinde indemnizația de consilier.

Proiectele mandatului

Cele mai multe hotărâri au privit drumurile județene: 27 de proiecte de drumuri și poduri depuse în noiembrie 2021 în programul „Anghel Saligny”, modernizarea DJ 173, DJ 173B, DJ 172G și DJ 151 — acesta din urmă, pe fonduri europene —, un împrumut de aproape 100 de milioane de lei și exproprierile necesare. La Spitalul Județean, devenit în 2023 Spitalul Clinic Județean de Urgență, au continuat extinderea și dotarea, cu proiecte pentru tratarea cancerului și pentru laboratorul de microbiologie depuse în 2024. Proiectul regional de apă și apă uzată, derulat prin Aquabis, a fost revizuit pentru noul program european, în timp ce tarifele au crescut.

Clubul Gloria 2018 și-a extins secțiile — inclusiv fotbal —, iar handbalistele au ajuns în cupele europene; la Unirea, lângă Complexul Sportiv, Compania Națională de Investiții urma să construiască un stadion de 13.000 de locuri. Consiliul a mers mai departe cu reabilitarea castelelor Teleki de la Posmuș și Comlod, a continuat, cu fundația Hope and Homes for Children, programul caselor de tip familial pentru copiii din centrele de plasament și a restructurat centrele DGASPC de la Beclean. Județul a intrat în proiectul Cloud Regional Nord-Vest, a introdus bugetarea participativă și a acordat 25 de titluri de cetățean de onoare — între ei, în 2024, președinții regiunilor partenere din Polonia, Germania, Israel, Republica Moldova și Ungaria.

Final de mandat

Alegerile locale din 9 iunie 2024 au încheiat mandatul. Consiliul s-a reîntâlnit în sala de ședințe abia la ultima ședință, la 16 octombrie 2024: președintele a vorbit despre „un mandat fructuos” și și-a cerut iertare celor pe care i-a supărat, iar managerul Spitalului Județean, Gabriel Lazany, devenea primar al Bistriței. Noul consiliu s-a constituit pe 22 octombrie 2024, în sala Consiliului Municipal Bistrița.